Interviu cu Paul Balogh – “Trecerea la e-books este un pas similar ca importanță inventării tiparului de către Gutenberg”

De . Categorii: Diverse, Doar online, Interviuri, Numărul 4-8/2010, Numere revistă

Etichete: , , , , ,

Interviu cu Paul Balogh – “Trecerea la e-books este un pas similar ca importanță inventării tiparului de către Gutenberg”

Publicat în November 15, 2010 , o comentarii

Paul Balogh este manager al diviziei online a librăriilor Humanitas (www.libhumanitas.ro) și coordonator al proiectului ebooks pus la cale anul acesta de către Humanitas. Este, de asemenea, asistent editor al Studia Phaenomenologica și specialist în fenomenologie, având și o experiență de câțiva ani buni în webdesign și webprogramming. Cu ocazia apropiatei lansări pe piață a proiectului pe care îl coordonează, ne-am gândit să îi punem câteva întrebări.

Bogdan Odăgescu: Humanitas pregătește o surpriză cititorilor din România: extinderea și lansarea oficială a ebook-urilor pe piața autohtonă. Ce presupune mai exact acest proiect? Ce vom putea cumpăra și cum vom putea citi? Vor fi doar titluri Humanitas sau și volume ale altor edituri? Ce titluri ne așteaptă într-o primă fază?

Paul Balogh: M-ați întrebat două lucruri distincte. Pentru primul vă pot răspunde din partea editurii Humanitas: da, vom începe vânzarea de ebookuri din această iarnă. Avem în lucru primele 20 de titluri care subîntind un portofoliu mixt (atât autori consacrați, cât și debutanți de succes). Le veți putea cumpăra atât de pe www.libhumanitas.ro, cât și de pe editiadigitala.ro sau bookbyte.ro.

Al doilea răspuns vine din partea Librăriilor Humanitas, mai precis din partea librariei online www.libhumanitas.ro. Da, vom vinde și cărti electronice ale altor edituri. Vrem, în timp, să devenim cel mai important nume în domeniul cărților electronice în Romania.

B.O.: Avantajele, cel puțin pe hârtie (sau mai degrabă pe ecran), sunt foarte multe. Puteți să detaliați puțin ce înseamnă un e-book la nivel de disponibilitate, portabilitate, preț și, eventual, avantaj eco?

P.B.: Nu mă pricep la avantajele eco. Cât despre restul avantajelor le găsesc copleșitoare; înșir câteva:

Portabilitate (se pot stoca biblioteci întregi pe orice cititor de cărți electronice), regăsire spontană a informației căutate (funcția de search, o imensa “lipsă” din lista de posibilităti a oricărui cititor serios), schimbarea de către utilizator a mărimii sau tipului de font, prețul ceva mai mic decât în cazul edițiilor tipărite, posibilitatea de achiziționare instant a oricărei cărți în orice colț al lumii. Este un pas similar ca importanță inventării tiparului de către Gutenberg.

“Câtă vreme oamenii sunt în stare să se certe sau împace în urma unui relationship status pe Facebook, eu zic că nu trebuie să ne îngrijim de nostalgii.”

B.O.: Totuși, cumpărătorul român nu este foarte obișnuit să cumpere produse virtuale, există acea satisfacție de a ține o carte în mână, de a-ți admira burghez biblioteca, de a răsfoi, de a pune o carte de vizită sau o hârtie de un leu ca semn de carte. Nimeni nu contestă că un e-book este altceva decât viitorul, însă imaginea noastră romantică a cărții va opune oarecare rezistență noului gadget. Cum contracarați asta?

P.B.: Nu cred că trebuie să contracarăm ceva. Nu ne aflăm în “tabăra adversă”. Nici nu cred că ebook-urile și cărțile tradiționale își fac tabere adverse. Asta se întâmplă numai în capul unor analiști și nu printre necesitațile cititorilor. Văd ebook-ul ca o evoluție necesară și binevenită a cărții tipărite. Într-un sens, ca orice evoluție, este o eliberare a ei (de constrângerile hârtiei, de exemplu). Argumentul: “tiparul costă” nu mai poate fi invocat ca o scuză de refuz a scriitorilor nevandabili sau lipsiți de valoare. Editurile vor trebui să găsească alte scuze…

Cât despre greutatea și mirosul plăcut al cărților sau semnul de carte de un leu v-aș răspunde că oamenii sunt în stare să-și construiască nostalgii oricând. Lumea tehnicii nu inhibă acest lucru. Eu am deja nostalgii despre prima carte citită integral pe iPad. Și câtă vreme oamenii sunt în stare să se certe sau împace în urma unui relationship status pe Facebook, eu zic că nu trebuie să ne îngrijim de nostalgii.

“Vom publica cărți în două formate, epub și pdf, astfel încât orice device sau computer aveți disponibil, le veți putea citi.”

B.O.: Tehnic vorbind, care sunt avantajele unui reader? Ce autonomie au, cum se încarcă etc.? Ce tipuri de fișiere suportă cele cu care va lucra Humanitas?

P.B.: Tehnic vorbind, aceste avantaje sunt foarte diferite de la ereader la ereader. Și iar, tehnic vorbind, înșirarea lor nu are mare importanță acum, pentru că ele se vor schimba oricum mult și în ritm rapid. Ce poate fi valabil azi când scriu aceste rânduri poate să nu mai fie valabil mâine. Dar pe scurt: un ereader este un suport de carte, este ceea ce se întâmplă când posibilitatea citirii (a da pagina, a lăsa un semn, a nota ceva pe “margine”) întâlnește o bibliotecă și o librărie deopotrivă. Vom publica cărți în două formate, epub și pdf, astfel încât orice device sau computer aveți disponibil, le veți putea citi. În plus am dezvoltat împreuna cu Ediția Digitală un mecanism de cross-referencing care să permita cuiva care a citit ediția tipărită să îl trimită pe cel care are ediția digitală la pagina relevantă.

B.O.: Financiar vorbind, o astfel de mișcare îndrăzneață reprezintă pentru o editură un câștig imediat sau pur și simplu o piatră de temelie, șansa de a stabili un brand, o infrastructură, de a fura startul în competiția cu concurența?

P.B: Asta rămâne de văzut, sperăm la prima, dar suntem siguri de a doua varianta. Nici o editură nu se așteaptă, cred, la un boom de vânzări. Încă tiparul este rege. Însă toți știm că lipsa pașilor timpurii în această direcție digitală se va penaliza cumva, pe viitor.

B.O.: E-book-urile apar în România după un fenomen care a provocat isterie în rândul cititorilor, iar acest calificativ nu e unul exagerat. E vorba de ziarele și revistele care vin la pachet cu volume la prețuri de 10-15 lei. Nu cumva își găsește e-book-ul un concurent direct în acest fenomen?

P.B.: Greu de comentat acest fenomen. Partea lui bună: oamenii aud mai des de carți. Partea lui rea: cu adevărat nu ajută oamenii să citească mai mult sau mai bine. Se speculează mai mult nevoia oamenilor de prestigiu intelectual cu efort mic (de lectură sau financiar). Eu unul, previzibil, nu sunt deloc fanul acestor mecanisme. În urma acestor vânzări cititorii nu vin într-un număr mai mare în librării.

B.O.: Credeți că vor exista biblioteci, școli ori alte instituții interesate să facă pionierat în domeniul acesta achiziționând titluri? Vă așteptați și la o… piață de desfacere angro?

P.B.: Nu ne așteptăm, în primă fază, la o adopție a ebookurilor la nivel instituțional. Contăm direct pe interesul și așteptările cititorilor. Însă putem avea suprize, poate din partea unor biblioteci universitare. Vom vedea.

B.O.: Și o întrebare de final: Există în plan vreo campanie LibHumanitas de care încă nu știm și am vrea să aflăm?

P.B: Poate că da! :-).

(Answers sent from my iPad)

Bogdan Odăgescu

Mai multe articole de