[Newlit] Arina M. – Poezii

De . Categorii: Doar online, Literatură, Newlit, Poezie, Rubrici

Etichete: , ,

[Newlit] Arina M. – Poezii

Publicat în March 13, 2011 , o comentarii

acum am un stomatolog în listă îl cheamă cosmin

/

oricum, la început te întreabă guest sau player

dacă eşti acolo ptr puţin apare un ochi în dreptul tău

îi spuneam acum uite ascut cuţite

/

doctorul nu mai vorbeşte

mănâncă ficăţei la gratar fără să

respire dup-aia trage scaunu se lungeste.

/

din spate se vede părul uşor ondulat

fire regenerate

abia acum văd că e juma de

fermoar jos care închide totul.

el spune mm, tipic ptr. un stomatolog.

/

când ieşim

de pe autostradă găsim musculiţe

pe faruri.

/

/

2

/

în stînga jos,

un chinez papă alune decojite

pot să alerg doar în picioarele goale

ai uitat să ştergi situ de unde e luată poza

urmăreşte cu vîrful piciorului chenarul gresiei

din cînd în cînd vine proprietara şi imediat

pisica începe să mănînce orez

un motociclist împarte plicuri

/

ceva colorat miroase a prune afumate

băltoaca de sub frigider muştele volante

te urmăresc chiar la duş prosopul cu flăcări te face atît de inuman

singurele tatuaje pe care le-ai văzut vreodată

au fost cu sirene şi inimi pe braţele pescarilor

/

te gîndeşti la roşcata de soră-ta dar nu

reuşeşti să-ţi dai seama cu ce era îmbrăcată în primăvară

vine leona se aşază lîngă masă

scoate furculiţa din geantă şi haşurează un ochi de plastic

/

tu continui jocul pe balcon

ieri ai jucat f prost, ai

făcut doar 48 poate data viitoare

/

/

3

/

e greu să vorbeşti despre asta e

te întreabă dacă vrei apă minerală şi-ţi tot spun vigo

îi laşi să vorbească despre tocărie şi superioara ei calitate

eram acolo în cutia de chibrituri

cu Taşa în fustă mini ciorapi-gard ca punct de referinţă

/

capetele noastre vopsite

erau ascunse sub banda maronie de nisip

puteai să simti degetul pe corpul rămas străin

sau degetele pe pielea Taşei

urmărită în secret de toţi

cineva făcea baloane roz şi sex în minte

capetele vopsite se ridică la suprafaţă

gălăgia salvează totul

/

nu mă pricep la tocărie

trebuia doar să iau apă minerală să pun broaştele

în sticlă împreună cu obiceiurile lor ascunse

/

la tv moare eroul preferat

broaştele tb protejate bine ca să facă ce trebuie

vigo se-apleaca şi se uita la ele: mh, parcă li

se dilată capul.

/

/

şi pînă la urmă ce faci cu două brichete diferit colorate

/

tb să fii fericit cînd mergi cu bicicleta

o vocea groasă îţi dictează ce să faci

vigo stă singur loretta scămoşează pantalonii treci mai departe

îţi aminteşti că în camera 1 au rămas brichetele singure (albastră şi roşie)

/

următoarea vocea e din bătrînii se simt bine în karaoke

neoanele pîlpîie în capu tău

camera 3 e cea mai grea aici se întunecă repede rămîn doar ochii aprinşi

în colţ e băieţelul care transportă mobila

/

cînd pedalezi mai repede se ridică gluga

puţin apoi se aşază pe spatele tău ca o mînă-o-să-fie-ok

picioarele sunt lipitelipite de pedale aerul e de ploaie dar nu

plouă încă.

/

/

papapadio

/

tu joci ceva complicat pe telefon

genele ţi se decolorează

ca un ziar sub sticlă

zici că au vărsat capucciono

pe masă se potriveşte cu restu’ mai ales

cînd pufneşti

/

îmi aduci aminte de filmele n care

umbra pare mai puternică decît

avionul în sine

mai bine găseşte echivalentul sexual al lui Benito Musollini

sau povesteşte depre cum joci

şah singur în baie şi se răstoarnă uite-aşa

(aici ştiu sigur am plesnit din degete)

/

acu te uiţi atent la roboţeii lui vlad

care îşi face temele conştiincios: exact cum a zis profa

roboţeii au învăţat să cînte după două

zile de soare şi ploaie simultan (ce înseamnă siguranţa la

locul potrivit) păcat acum, nu mai

e fun şi plecăm

/

două ore mai tîrziu: noroc cu copăceii ăştia

îmi arăţi cum tai cu forefecuţa o

excrescenţă din cel mai apropiat.

//

/

/////////////////

/

nu prea pot în felu ăsta eu vreau doar să

singură ca un bec

cînd e aglomerat afară

iarba se răvăşeşte îmi spui că

sunt urmărită de jucării

/

oricum dacă se uită la mine se vede clar textura

zic fără să mă grăbesc: port pulover de lînă direct

pe piele sunt rigidă ca un bec

/

tu ştii avantajele unei

excursii definitive în

alaska (bărcuţele de hîrtie s prăpădite)

bănuieşti că nu se

întîmplă lucruri şi tragi pătura

asculţi roţile de jucărie apăsând zăpada

nu-ţi mai explic nimic

e absurd

/

/

veronica are

pedală electrică şi 30 de programe merge

zigzag curbă

/

văd tubul plin şi complicat

înăuntru cineva scînceşte fix lîngă grădina de

căpşuni plină de chiştoace

/

ce-ai face dacă sare acu, veronica?

/

le-am spus fiţi atenţi, fără să exagerez

(odată, bunicu s-a îmbrăcat cu multă grijă, costum, papucii de cauciuc roşu)

/

/

se plictisea, aşa că s-a aşezat lîngă loretta: ochi, cafea, breton, genu care-ascultă beatles cînd găteşte. a strîns-o de glezne, apoi ceva a mers prost şi trompetiştii şi-au schimbat atitudinea de la înalt la do si re. era ca ciocolata. am mîncat din croissant şi am numărat eu copacii: acum sunt vreo 53 verzi pe fond roşu. de la fereastră urmăream cum tipii o tortuează pe loretta (…), în timp ce 2 cîntau la trompetă. unul avea pe cap un disc de vinil.

/

/

Arina M.

/

sursă foto: travelblog.org

/

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Mai multe articole de