Câştigătoarea concursului „Mamutul caută un film”

De . Categorii: Doar online, Stiri

Etichete: , ,

Publicat în March 09, 2014 , o comentarii

 Mamutul şi prietenii lui s-au lăsat convinşi de Călina Matei să se uite la Dallas Buyers Club. Călina, felicitări pentru intuiţie! Te vom contacta în curând în vederea expedierii premiului.

Mulţumim tuturor participanţilor!

 

concurs-oscar-mDallas Buyers Club – taxă de membru cu dorință de viață

 

Anul acesta premiile Oscar propun o serie variată de filme care candidează la „Filmul anului” și nu numai. Cinefilii de toate vârstele și de toate gusturile sigur vor găsi ceva în lista de nominalizări care să îi mulțumească și care să îi facă să se piardă în lumea pe care o recreează filmul în două ore și ceva.

Așa am pățit cu Dallas Buyers Club, filmul regizat de Jean-Marc Vallée, care m-a transportat cu totul la jumătatea anilor ’80, atunci când HIV-ul și SIDA începuseră să facă primele victime, iar   FDA și medicii din spitalele americane nu știau ce să facă sau cum să abordeze noua maladie.

Desigur că subiectul nu este unul nou pentru premiile Oscar, care l-au premiat în 1993 pe Tom Hanks pentru rolul unui bolnav de SIDA (Philadelphia), aflat într-o luptă antidiscriminare cu o societate care îl marginalizează pentru felul în care își trăiește viața și mai ales pentru faptul că aceasta era atunci percepută ca fiind o boală a comunității gay.

Și totuși, în Dallas Buyers Club granițele se șterg treptat atunci când dorința de a trăi nu mai ține cont de orientarea sexuală sau de preconcepțiile unei comunități rigide în gândire, așa cum este cea din Dallas, Texas.

Vallée reușește să aducă în rolurile titulare doi actori prea puțin celebrați la Hollywood, care vor rămâne pe buzele cinefililor mult timp de acum încolo. Matthew McConaughey, cu care mă obișnuisem în roluri de umplutură din comedii romantice, întoarce o nouă pagină și se dedică întru totul interpretării unui Ron Woodroof uscățiv, homofob, dornic de câștigat un ban ușor la rodeo, pe care să îl cheltuiască mai apoi în brațele unei prostituate. Jared Leto își abandonează persona de star rock și intră în mod convingător în pielea transexualului dependent de droguri Rayon, adoptând atât de bine manierismele, limba ascuțită și grația feminină a personajului încât actorul se pierde complet în spatele rochiilor decoltate și a sprâncenelor creionate.

Ambii se află la mila sistemului medical care abia a început testele de AZT, un medicament foarte scump și cu prea puține efecte benefice reale. Mânat de îndârjirea de a găsi o cale să se trateze, să mai apuce o nouă zi și să o cunoască mai bine/ să o curteze pe doctorița Eve (Jennifer Garner), Ron trece granița înspre Mexic – raiul medicamentelor experimentale, furnizate de Dr. Vas (Griffin Dunne). Odată întors în Texas, formează clubul care le va da atât lui, cât și membrilor săi mai mulți ani de viață, plasând un croșeu de dreapta în obrazul gros și lacom al companiilor de medicamente.

Nu pot să aleg doar un singur lucru care face din Dallas Buyers Club un film de excepție, pentru că povestea, direcția regizorală (împreună cu folosirea camerelor video ținute în mână, care dau o latură mult mai realistă și tăioasă imaginilor), jocul actoricesc, emoția, dar și realitatea din spatele filmului se îmbină perfect într-un puzzle audio-vizual care se sparge ca un val peste privitor.

L-aș recomanda pentru jocul combinat și perfect complementar al cuplului McConaughey – Leto, pentru scena în care Rayon redevine preț de o clipă bărbat, în încercarea de a își îndupleca tatăl să o ajute și să poată duce mai departe clubul, o scenă de-a dreptul electrică prin încărcătura emoțională.

V-aș ruga să îl vedeți pentru că e o pagină de viață, cu toate imperfecțiunile aferente, cu doza de comic și de tragic, cu puterea de a schimba ceva, cu forța dată de o comunitate care se unește la greu pentru binele comun.

Cred sincer că Oscarul pentru cel mai bun actor în rol secundar o să îi revină lui Leto, așa cum pot doar să sper că și cel pentru cel mai bun film și cel mai bun actor în rol principal va reveni tot în sânul Dallas Buyers Club.

 Călina Matei

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Mai multe articole de