[newlit] Mihók Tamás – Poezii

De . Categorii: Doar online, Literatură, Newlit, Poezie

Etichete: , ,

Publicat în November 26, 2014 , o comentarii

(lui Constantin Virgil Bănescu)

răscoala din paișpe

în barul orașului s-au adunat toate muzele mele
(cu gene false, extensii de păr și alte drăcovenii)
la taifas: nu-i mai plătim chirie burlacului, se sfătuiau,
camera căminului de fete e mai spațioasă
decât sufletul ăstuia – o sacoșă penny
ciuruită de jargon –
sau, barem, poți
da perdeaua
la o parte

muzele mele, fostele mele muze (cu răni pe-obraji & ciufulite)
s-au ridicat la unison ciobind pe alocuri din lacul meselor

ascuns după tejghea, mă uitam cu groază într-acolo
în jurul unei sticle jack daniel’s muzele au pornit un dans demențial
& rodica spărgea-ntre sâni becurile din tavan

ai văzut știrile de la ora 5, burlacule? îmi spuse
(tenebrele mele se răsuceau în palmele lor iar viciile îmi șiroiau
din machiajul scurs) ai văzut știrile de la ora 5?
de mâine ești omniprezent, ne mutăm.

 

pe din două

bătea o lumină altfel pe rafturi
de bec economic. când am ieșit
o curbă de 90 și șoldul ei bustul ei
în ea, în curbă: natalia

faptele apostolilor
toate din pântecele ei

  1. faptul că barba mea e neagră
    iar blondețea ei, covârșitoare
  1. faptul că fără ciulini primprejur
    și fără păpădii n-ar fi mers

natalia, te săvârșești pe creierul meu, natalia
dă drumul la apă
să-mi amintesc viitorul tău
de multitudinea de viitoruri
în repaus. creierul meu e cartof cosmic
când ne iubim. natalia, în creierul meu
repeți nume de regizori. și de insecte.
și ești mai frumoasă așa
pe din două

 

hwymm

refuzam să mă trezesc într-un oraș
din care ai plecat. dar tricoul?
how will you miss me if i don’t go away
nu știu, să zbârnâim. vreau să zbârnâi deasupra recoltelor
sleit de puteri. cât timp spre tine vin nu știu cât e ceasul. te voi aștepta
gătit trup-suflet, precum poetul zen. duș & voie bună. duș.
și-un bețișor de pin
aprins

 

cal uriaș

eu și câinele meu:
într-un punct visele noastre se-ntâlnesc

și-atunci tot ce nu înțelege el
eu împușc cu precizie de maior
și tot ce schelălăie el
eu public în reviste literare

n-adorm în vis pentru a schimba visul
vreau să-i fiu exemplu câinelui meu
vreau să lupt mă trântesc la pământ de câteva ori
până mațele șerpilor striviți îmi mânjesc cămașa

în cele din urmă pătrundem într-o grădină interzisă
aceeași grădină unde calul uriaș e stăpân
și eșuăm la fel: calul uriaș devine lumină
& dimineața ne cârâie prin încăperi

eu și câinele meu:
într-un punct fricile noastre se întâlnesc

__________________________________________

Mihók TamásMIHÓK TAMÁS (n. 1991, Oradea) este absolvent al filologiei orădene, specializarea română-engleză (2013) și masterand al aceleiași facultăți. Bursier timp de doi ani (ACBS respectiv Erasmus) la ELTE Budapesta. Debut publicistic ca elev în revista Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, Țara visurilor noastre. Debut editorial odată cu publicarea volumului de poezii Șantier în rai (Ed. Tracus Arte, 2013). Prezent cu un grupaj de poeme și cu fragmente de proză în antologia Cercul literar de la Oradea (2012), coord. Marius Miheț, & inclus în diverse antologii de poezie română sau maghiară. Traduceri beletristice din/în limba maghiară (Varró Dániel, Constantin Virgil Bănescu etc.). Colaborări cu reviste & platforme literare: Familia, Poesis International, Itaca Dublin (pentru scurt timp redactor), Szőrös Kő (Slovacia), subcapitol.ro etc. Câștigător al premiului De-aș avea…, acordat de revista de cultură Familia (2014). Are în pregătire un nou volum de poezii intitulat winrar de tot.

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Mai multe articole de