Ce ar fi fost dacă?

De . Categorii: Cronici, Doar online, Film

Etichete: ,

Publicat în November 24, 2016 , o comentarii

Recenzie The Man in the High CastleCe poate fi mai rău decât viața sub un regim dictatorial? Viața sub două regimuri dictatoriale? Această idee a unei duble guvernări opresive o regăsim în seria The Man in the High Castle, inspirată din cartea omonimă a lui Philip K. Dick, în regia lui Frank Spotnitz, produsă de Amazon, câștigătoare a două Premii Emmy. Construindu-se pe ideea istoriei alternative, acțiunea este situată în anul 1962, dar nu cel pe care  îl știm noi, ci unul situat la 17 ani după ce Statele Unite ale Americii au pierdut cel de-al doilea Război Mondial. Din cauza acestor evenimente, ceea ce făcuse parte din Statele Unite, acum este divizat între cele două super-puteri ale lumii, Germania și Japonia. Estul continentului american de nord este parte integrantă din Marele Reich Nazist, iar estul face parte din Statele Pacifice ale Japoniei. Zona Munților Stâncoși demarchează un teritoriu neutru, în care nu se aplică niciuna dintre legile celor două țări guvernante ale teritoriului american.

Relațiile dintre Imperiul Japonez și Reich-ul german se află în aceeași stare în care se aflau cele dintre URSS și SUA în anii `60 manifestându-se prin furii mocnite, comploturi hățișe – ingredientele unui război rece care tinde tot mai mult să se transforme în unul de acțiune.

În centrul poveștii se află Juliana Crain (Alexa Davalos), Frank Frink (Rupert Evans) și Joe Blake (Luke Kleintank), care intră în posesia unor filme de propagandă antinazistă, realizate de așa-zisul „om din castelul înalt”, care, de altfel, redau imagini ale evenimentelor reale ale concluziilor războiului, în care Puterile Axei sunt învinse de Aliați. De remarcat faptul că realizatorii serialului au ales să schimbe diferite detalii din cartea lui Dick, în care, „omul din castelul înalt” recrutează simpatizanți ai rezistenței prin intermediul unei cărți. Mai mult, serialul prezintă și o conducere diferită a Reich-ului, creatorii alegând să-l „readucă la viață” pe Hitler, în carte funcția de cancelar fiind deținută de Goebbels. Astfel, Juliana intră în posesia unui astfel de film, după ce sora ei este ucisă de trupele Kempeitai (poliția militară japoneză) și ajunge să-l întâlnească pe Joe, un agent SS sub acoperire, care transportă și el un astfel de film, la ordinul generalului John Smith, jucat impecabil de Rufus Sewell.

Serialul reprezintă perspectiva dură a ceea ce ar fi putut fi dacă războiul s-ar fi sfârșit altfel, cu toate repercusiunile politicilor rasiale ale naziștilor (sunt strecurate, de câte ori este oportun, aluzii la eradicarea semiților din Europa), Frank, iubitul Julianei, al cărei bunic fusese evreu, va constitui obiectul unor investigații în acest sens.

Lumea din serial este foarte bine transpusă, mai ales prin modul în care realizatorii reușesc să ofere acuratețe locurilor pe care le prezintă ca centru al acțiunii, de la piețele japoneze din cartierele americane și clădirea de guvernământ nipon sau orașele hiperorganizate ale Reich-ului, până la cartierul general al lui Hitler din Alpii austrieci, totul redă o realitate stranie, minuțioasă și apăsătoare, specifică vieții sub regimuri opresive. Costumele sunt inspirate din moda deceniului șapte, dar par a concentra mereu aspecte care susțin decorul în care se desfășoară acțiunea, printr-o predominanță a culorilor sobre și întunecate lături de privirile suspicioase și fețele îngrijorate ale oamenilor care mișună în ceață și în orașe neatinse de razele soarelui.

Deși viziunea producătorilor divaghează mult de la cea a autorului romanului, putem spune că noile elemente adăugate oferă o intrigă mai bine susținută. Poate cel mai interesant aspect în acest sens e sugerat chiar în ultima scenă a primul sezon, când ne este prezentată teoria unor universuri paralele, idee plauzibilă încă din momentul în care Juliana și Frank urmăresc un al treilea film realizat de același „om din castelul înalt” în care le sunt prezentate evenimente din viitorul propriu.

Astfel, The Man in the High Castle nu e doar o transpunere vizuală a unui roman celebru, ci o reinterpretare, o re/creație și prelungire a acțiunii cărții, de o expresivitate sfâșietoare, care nu doar sugerează idea că lumea și timpul sunt separate de variantele lor alternative de „ziduri” șubrede care pot cădea din cauza celor mai inofensive breșe, ci o construiește temeinic. Serialul este o împletire de genuri – SF, distopie, istorie alternativă – așa cum întreaga acțiune este o împletire de fire narative, planuri temporale și dimensiuni spațiale, care transpun privitorii într-un alt timp și o altă lume, poate, din păcate, nu chiar așa de imposibilă.

Lavinia Muntean

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Mai multe articole de