În aprilie ar fi trebuit să se țină atelierele de poezie Super, unde 11 liceeni din toată țara ar fi mers la București pentru a participa la workshopuri ținute de unii dintre cei mai importanți poeți români contemporani. Numele autorilor care trebuiau să se implice în acest proiect sunt bine-cunoscute: Medeea Iancu, Claudiu Komartin, Dósa Andrei, Livia Stefan Martin, Alex Văsieș, Ştefan Baghiu, Cosmina Moroșan și Florentin Popa. Din păcate, atelierele au fost reprogramate (când? nu știm, dar cu siguranță se vor ține) din cauza carantinei. Între timp, unii poeți s-au gândit să țină câteva ateliere în conferințe online. Ștefan Baghiu a vorbit cu elevii despre teoria „corelativului obiectiv” a lui T.S.Eliot și i-a invitat să își discute critic textele. Florentin Popa le-a cerut să facă un playlist, iar fiecare a trebuit să scrie un poem pe baza piesei altui participant. Vinerea trecută, eu și Teona Galgoțiu ne-am gândit să le propunem la rândul nostru un mic exercițiu.

Restrângerile sunt necesare. Artistul este nevoit să lucreze liber în limita acestor restrângeri. Și am propus unele cât se poate de ofertante. Așadar, tema mare a atelierului nostru: autoizolarea. Metoda: cadavre exquis. Timp de lucru: 10 minute la domiciliul fiecăruia. Conexiunea la net: not the best. Surse de inspirație: o poză și o melodie (+ o descriere a fiecărei melodii, din care puteau să se inspire cum vor), alese de Teona și de mine. Rezultatul îl puteți observa mai jos.

1. Emilian Horea

Tim Hecker – Hatred Of Music: I & II

Ravedeath, 1972 was recorded primarily using an old pipe organ in a small wooden church in Reykjavík, a recording location discovered by Iceland resident and collaborator Ben Frost. […] As Hecker explains, the concept of the album is at least partly about the digital over-consumption of music and its ritual destruction. With its simultaneous vital importance and trivial pointlessness, music can sometimes become overwhelming. (exclaim.ca)

Am căzut în lumină
Și raiul m-a plesnit peste fund
Cât de înșelător e părul mamei
Când cade
Și îi văd scalpul nemilos îmi rânjește
Ca abdomenul unui demon când mă dă pe fierăstrău
– tinerețea mea pitită
Între alcool și încercări
Mi-ar fi plăcut mai multe
Să mă sărut cu tine de câte ori nu ai fi vrut
Te agăți de orice când universul fuge ca mizeria de sub unghii
M-aș fi dat la mai multe persoane
Aș fi fumat mai mult
Aș fi riscat până ajungeam cu un ștreang de perle la gât
Închizi ochii și vezi cum se șterge
Cu buretele câte o viață
Sau cum se lipesc picuri din ea de ciolofan
Picuri care-ți urlă
Nu uita
În timp ce tu cazi
Se aude poc
Durere asurzitoare
Ca pasiunea de autodistrugere
Suferința e alt strat de existență
Te pătrunde ca un vis ud pe sub pori
Degetele trec de perdea
Și pici
Pici
Pic
Pic
Fiecare picur
Până când capul o să

2. Mălina Turtureanu

Terry Riley – In C (version for chamber ensemble)

In C’s score is made from 53 musical modules, fragments of musical material and melodies. […]The players move steadily through the fragments, although they can omit them as well, and the modules can be played faster or slower than they’re written, accompanied by an ever-present chiming octave C in a piano or mallet instrument. […] How many times each is repeated, and how long a performance lasts, will vary each time the piece is played by different forces: it’s possible to race through it in 20 minutes, or to luxuriate in it for an hour and a half. Part of In C’s notoriety is that it also seems to embody the hippy-ish sensibility of west coast America at the time, and to evoke a trippy, blissed-out state of musical mind. (The Guardian)

fiecare picur
până când capul o să-ți sfredelească în carne vie
până la sânge, până la oase
până când balconul se va umple de mucuri de țigară & plante carnivore
până când voi învăța atâtea limbi străine încât am să uit cum se simte singurătatea în limba mea
și am să-mi privesc trupul așteptându-mă
veștejindu-se,
scurgându-se pe planșa de desen a surorii mele
ca atunci când zgâlțâi un instrument crezând că poți cânta la el & fărâmele de viață se ciocnesc de ale tale online
atunci când cade conexiunea
nu mă pot gândi că așa eram și în viața reală
sunete distorsionate pe repeat în căutarea cuiva care să ne armonizeze
ce se va întâmpla când de atâta amețeală vei uita cum să vomiți
și te vei desprinde de viață înainte să revină netul

3. Andrada Paraschiv

The Field – Over the Ice + A Paw In My Face

Axel Willner, founder and sole member of the Field, is hardly the first to split the difference, but his formally simple yet functionally overwhelming music captures not only those big ecstatic peaks but also the initial ringtone-esque bursts like the two sides of the same coin they are, and basically just repeats them until he decides to stop tape. […] That kind of pared-down sound-sculpting is everywhere in continental European electronic music these days, but rarely is it as instantly enveloping or as comforting as the Field’s debut, From Here We Go Sublime. (Pitchfork)

și te vei desprinde de viață inainte să-ți revină netul
înainte să-ți dai seama că ai trecut pe lângă mine când te duceai să iei pâine.
eu stăteam pe balcon să mă plouă
să nu mă mai simt ca mama când mi-a amintit de 148 de ori in 30 de zile că sunt bolnavă.
prefer să mă bucur că încă pot sa dansez în ploaie într-un hanorac L și pe muzica vecinilor
în timp ce mama mă strigă să cobor să-mi beau laptele – lipsă de calciu
era oricum deja vărsat.
mâine o să mă trezesc mai devreme și o să hrănesc vrăbiuțele după ce sparg farfuria
când o sa ies din casă o să mă simt ca la prima mea serbare
dă-mi drumul la mână.

4. Vasi Prode

Aphex Twin – Rhubarb

James [Aphex Twin] stated that the sounds on Selected Ambient Works Volume II were inspired by lucid dreams, and that upon awaking, he would attempt to re-create the sounds and record them. He claimed to have natural synaesthesia, which contributed to this album. James described the album as being „like standing in a power station on acid”; he continued that „if you just stand in the middle of a really massive one, you get a really weird presence and you’ve got that hum. You just feel electricity around you. That’s totally dreamlike for me. It’s just like a right strange dimension.” (Wikipedia)

dă-mi drumul la mână.
încep să simt că exegeza stoicilor a avut dreptate
existența o voi jeli continuu de acum
ceasuri întregi dacă am decis s-o fac
nu doar în momente tragice indispensabile de apucături
așa am învățat să respir în interior
să supraviețuiesc într-o carceră puturoasă nu
cu mult schimbată de ceea ce e
exteriorul
men sana in corpore sano
spuneau înțelepții
limbajul trupesc râde cu spume de etaj
aerul curat libertin deține teoria și nu poate echilibra
totul
face ravagii prin corp
trântește organele semidocte
bate inima până rămâne fără
palpitații
aici nu se mai coboară

5. Denisa Arcip

Oval – Do While

Oval received both praise and controversy for its styling methods, such as literally deconstructing music and digital audio by using exacto knives, paint, and tape to damage the surfaces of compact discs, only to stitch the sound back together in loops of melody punctuated by the disc’s physical skips. […] The album’s centerpiece is „Do While,” a 24-minute track originally composed for the group’s 8-channel, 128-speaker modular sound installation named Wohnton (translates into home tone) in a stereo mixdown. The installation was shown throughout Europe between 1994 and 1996 on various occasions, ranging from art exhibitions to techno raves. (Wikipedia)

aici nu se mai coboară//doar cu jumătate de față acoperită
dacă acoperi și cealaltă jumătate simțurile
vor așeza un peștișor în interiorul becului ars
de fiecare dată când îmi vei privi picioarele îndoite
fire de grâu vor ieși din gheață
vârfuri de chei înfipte tandru în maxilare
un fel de seducție
peste care nu poți trece decât
dacă mă adormi
nu te grăbi
chipul tău e încă fertil

6. Andrada Oprea

William Basinski – dlp 1.3

In the 1980s, Basinski recorded from found sound sources, shortwave radio, and delay systems, influenced by musicians such as Steve Reich and Brian Eno. Decades later, while transferring the recordings from magnetic tape to a more reliable digital format, Basinski found that the tape had deteriorated sufficiently that as it passed the tape head, the ferrite detached from the plastic backing and fell off. He allowed the loops to play for extended periods as they deteriorated further, with increasing gaps and cracks in the music. (Wikipedia)

chipul tău e încă fertil
verdele crud al iertării întins peste vene
ca o umbră moale, înșelătoare
a amigdalei cerebrale
loop-ul sărat al frigului potolit cu greu
mereu în sens invers decât intenția
de a te mișca de pe loc
vorbește, se poartă
ca un om pentru mine
îmi e bine aici
ascunsă într-o țeavă fără presiune
șoaptele blajine de-afară
o să m-arunce în bulgări ruginiți de apă

7. Raluca Panait

biosphere – chukhung + times when i know you’ll be sad

Substrata is the third studio album by Norwegian electronic musician Geir Jenssen under the stage name Biosphere  […] It is Biosphere’s first truly ambient album, and has a theme of cold, of mountains and glaciers, and of running water. Sounds of howling wind and creaking wood, although infrequently employed, create a chilling soundscape interrupted by sonorous but quietly suspenseful music. (Wikipedia)

o să m-arunce în bulgări ruginiți de apă
o să m-arunce în mine însămi
aici în zăpada asta care mi s-a adunat
peste cearcăne
pentru că am vrut să mângâi botul însângerat
al singurătății – pui de jaguar
ținut la piept, cărat apoi în spate
de frică să nu rămân cu iarna
de unde să știu că îi vor crește colții atât

8. Cristina Filip

Hiroshi Yoshimura-Green – Creek + Feel

Across „Green”, Yoshimura used crisply-toned Yamaha FM synthesizers like a master painter uses a brush and palette. In the process, he gifted us a with a series of audio portraits of the cycles of nature as he understood them. […] Yoshimura specialised in „Kankyo Ongaku” or „environmental music”. This music was the product of an era when sound designers and composers created incidental music (or muzak) for corporations. (testpressing.org)

de unde să știu că îi vor crește colții atât
încât să-i lase în mijlocul acoperișului dărăpănat
țiglele se adună la margine și strigă prinde-mă oricărui nimeni găsit pe trotuar
se holbează la coada oarbă se apropie de soare poate va avea cu ce să simtă
firele roșcate cusute în notițe de sticlă
1 km
și e apă
multă apă și fire roșcate
cad în prăpăstii de lut și sar pentru un nou vers dintr-un plisc mut
și arde

9. Alin Petcu

John Cage’s 4’33”, a performance by William Marx

4′33″ (pronounced „four minutes, thirty-three seconds” or just „four thirty-three”) is a three-movement composition by American experimental composer John Cage (1912–1992). It was composed in 1952, for any instrument or combination of instruments, and the score instructs the performer(s) not to play their instrument(s) during the entire duration of the piece throughout the three movements. The piece consists of the sounds of the environment that the listeners hear while it is performed. (Wikipedia)

(și arde)
atât de tare
căldura din stomac la care privim se urcă spre esofag
în această monogamie suntem hrăniți cu puținele coji de nuci
care au mai rămas
la ore fixe
de 3 ori pe zi
toarnă pe față ultimul strop rămas în ploscă.
îmi fac un cerc în proximitatea mea din care te exclud pe tine
nu mi-ai dat de ales așa că
te-am priponit de membrele mele care stau
să cadă pe jos precum
florile de cireș ce au codițele galbene.
ai reușit să-ți iei zborul ca o egretă din [ne]șansele mele

10. Ioana Tătărușanu

Brian Eno – Ambient 1: Music for Airports (primele 10 minute)

After spending several hours waiting for a flight at Germany’s Cologne Bonn Airport and becoming annoyed by its uninspired atmosphere, Eno conceived of an album of music „designed for airports”. The music was designed to be continuously looped as a sound installation, with the intent of defusing the tense, anxious atmosphere of an airport terminal by avoiding the derivative and familiar elements of typical „canned music”. To achieve this, Eno sought to create music that would „accommodate many levels of listening attention without enforcing one in particular; it must be as ignorable as it is interesting.” Rather than brightening and regularizing the atmosphere of an environment as typical background music does, Music for Airports is „intended to induce calm and a space to think.” (Wikipedia)

Ai reușit să-ți iei zborul ca o egretă din neșansele mele
de atunci îmi ia zile întregi să-mi recunosc ochii –
efectul șederii îndelungi cu mine însămi –
Într-o sală plină de oameni eu sunt fata-inimă la marginea pustie a aerodromului
punctul de lumină care ghidează deschide-mi pumnii
din ei vor țâșni lacrimi cât ouăle de prepeliță lucioase ca buricele degetelor
atinge-mă
voi pieptăna aerul cu războaiele de țesut voi țesăla lumina
mă voi ghemui între ațe doar să mă agăț de ceva
căci într-o cameră plină de oameni eu sunt aritmia
și într-o sală de așteptare eu sunt amprenta antidrog
mănușile chirurgului
protecția care nu mai poate de bine
pentru că de ea e nevoie mereu
pentru că ea nu se termină niciodată

11. Maria Preoteasa

Burzum – Illa Tiðandi

[The album] was recorded using a synthesizer and a normal tape recorder by Varg Vikernes while he was in prison, as he was not allowed to have any other instruments or recording equipment. It was completed in a few months due to his limited access to synthesizers, which was also the case with the following album, Hliðskjálf. […] Sputnik Music, gave the album a 1.5 out of 5 review, saying it’s „40 minutes of a crazed neo-nazi, church burning murderer playing a toy piano, It’s only half as funny as it sounds.” (Wikipedia)

pentru că ea nu se termină niciodată
pentru că războiul sfârșitului lumii a început
pentru că favelas
m-am născut în favela am fost și sunt de partea cealaltă a lumii unde IDH-ul se măsoară în roabe lopeți și găleți
o cameră două să știm unde suntem
aici este simplu: totul nu înseamnă nimic //cesta basica e pâinea din tatăl nostru// it’s like we are not Brazilians and we don’t exist
dacă am avea vreo avere și ăștia ne-ar cere s-o dăm pe măști pe mănuși și pe spirt
am știi să ne începem lupta și să o ducem pentru că
ea nu se termină
niciodată

https://open.spotify.com/playlist/2MDFO7tufsOYm8kfzHypnP?si=rn4wANAuQMWFkWWFrVTFCA

---