Cosmin Cârciova – “Voia”, roman, colecţia Opera Prima, Casa de editură Max Blecher, 2011. De la mama am moștenit, printre altele, părul și ochii. De la tata am moștenit, printre altele, pasiunea pentru SF. Aș putea spune că Philip K. Dick, Frank Herbert, A.E. Van Voght și Isaac Asimov au fost frații mei Grimm, [...]
Cred în publicul tânăr, în deschiderea lui mult mai mare faţă de cei care se indignează când văd un umăr dezgolit sau un cuvânt mai “dur.” (Horia Suru)[1] Pe Horia Suru (http://www.horiasuru.ro/) îl ştiam din anii de studenţie, pe când viitorii actori şi regizori îşi ţineau spectacolele în sala Radu Stanca din incinta [...]
În anii petrecuţi în cadrul Facultăţii de Teatru şi Televiziune am învăţat o mulţime de lucruri, de la noţiuni de tâmplărie şi rezistența materialelor, la câteva din cele mai interesante moduri de a gândi regia de teatru şi arta actorului, aşa cum au fost propuse de unii din cei mai mari regizori din istorie. Totul [...]
. Ştefan Manasia, Motocicleta de lemn, Charmides, 2011 – Poezia bună, poezia adevărată se mişcă nu odată cu timpurile, ci puţin înaintea lor. Ea vede lucrurile din punctul unde „viitorul devine prezent”, cum spunea Whitman reformulând acest ideal romantic, adică modern, care o duce bine mersi şi astăzi. La noi, de pildă, multe dintre cărţile [...]
De voie, de nevoie, o să-ncep cu un extras din Idiot’s inventory of … (fireşte, vărul obscur al lui Idiot’s guide to…). Săptămâna aceasta, despre truisme „cronicăreşti”: e-o treabă ingrată să scrii cronică de întâmpinare, dar cineva trebuie să o facă şi pe asta; a citi o cronică de întâmpinare angrenează tot soiul de [...]
În cadrul selecţiei de lung-metraje a festivalului Anim’est de anul acesta, un loc aparte a fost deţiunt de secţiunea Omagiu regizorului Satoshi Kon, în cursul căreia au fost proiectate trei din cele patru lung-metraje animate ale regizorului: Perfect Blue, Tokyo Godfathers şi Paprika. Două dintre acestea, ultimele două mai exact, au ajuns şi la Cluj [...]
În fiecare an, la început de octombrie, aşteptam cu nerăbdare anunţarea programului Anim’est Cluj şi mă uitam cu invidie la cele zece zile de festival din cinematografele bucureştene. Mereu îmi doream mai multe lung-metraje, îmi doream ca invitaţii şi diversele mese rotunde să ajungă şi aici, să văd întreaga selecţie a tuturor scurt-metrajelor împreună cu [...]
Ţi se întâmplă adesea, cu o carte foarte bună în mâini, sau cu un om foarte „ca tine” în faţă, să ai senzaţia că povestea ta (nespectaculoasă, în ciuda tuturor zonelor ei de insolit, tocmai pentru că e prea pe de rost ştiută şi prea cu sârg sau repetitiv depănată) şi povestea „cealaltă” (nouă, [...]
M-a surprins decizia juriului celei de-a treia ediţii a festivalului Comedy Cluj de a acorda marele premiu filmului Duminică în stil filipinez, în defavoarea mai deşteptului Patru lei (Marea Britanie, 2010), a rafinatului 4 costume negre (Grecia, 2010), a dinamicului O viaţă lungă (Elveţia, 2010). Dar a fost o surpriză plăcută, ca şi când ai [...]
Te pomeneşti încercând să te sincronizezi cu hohotele de râs ale vecinilor de scaun, îţi calibrezi un zâmbet cu bătaie lungă, îţi repeţi că nu este cazul să empatizezi cu victima, căci te afli, nu-i aşa, la o comedie. Neagră – deci dă-o-ncolo de victimă -, românească – ţii la obiectivitate, dar eşti dispus să [...]