Abstract. The present editorial discusses the problem of scientific (and “scientific”) publication in Romanian literary and cultural magazines. Starting from the reasonable assumption that, for the vast majority, publishing is preferable to “perishing”, it can be observed that, by simply mimicking the form of the journal article, a semblance of „scientific” research can be bestowed [...]
Revista Echinox, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros România, prin programul Fondul de Urgenţă, a pus la cale un proiect pe termen mediu – Echinox 2.0. Fiindcă îl gândim de ceva vreme şi pentru că ne-am fixat deja, în linii mari, activităţile, ne-am gândit să împărtăşim o parte din ele. Pe lângă editarea a patru [...]
De ceva vreme, Echinoxul arată puțin altfel. În primul rând, după cum ușor se poate observa, am schimbat formatul, după 42 de ani. Decizia nu a fost una ușoară, ne învârteam în jurul ei de câțiva ani, propuneri au existat și din partea redacțiilor precedente, însă desprinderea de un anumit format, pe lângă faptul că [...]
Fac parte din nouăzecişti şi asta e înseamnă că: m-am născut aproape de începutul anilor ’90 + cartoon network + MCM hibridizat şi, mai târziu, posturi muzicale româneşti care începeau să testeze piaţa (sau să propună una?). În privinţa cinematografiei româneşti, nu-mi amintesc decât de figura gravă a unui Sergiu Nicolaescu, de Florin Piersic, vânturându-şi [...]
“Pânã în vara anului trecut nu mã gândisem vreodatã cã am sã mã mai întorc la Echinox, revistã cãreia i-am fost redactor câţiva ani. Asta pânã când Horea Poenar m-a pus sã aleg între Echinox şi o pisicã. O pisicã imposibilã, dupã cum am fost avertizat”. Da, se poate începe şi aşa, cu un soi [...]
În 2001 cînd am preluat Echinoxul, am pornit cu ideea cã mã voi retrage dupã 5-7 ani. A trecut mai mult timp, dar ideea nu s-a schimbat în acest interval. Motivele au rãmas mereu aceleaşi. Orice revistã condusã prea multã vreme de aceeaşi persoanã suferã ca formulã şi viziune. Cu atît mai mult o revistã [...]
Aşadar, actul lecturii. Aş putea cel mult să reformulez, aşa că prefer să citez: „Aud tot mai mulţi oameni spunând cum că ei ar aparţine unei minorităţi pe cale de dispariţie. Minoritatea celor care citesc. Ei susţin că ştiu că se vor stinge ca specie, dar vor ca măcar să moară cu fruntea sus. Şi [...]
Despre Echinox am auzit, pentru prima dată, de la ai mei. Aceasta în condiţiile în care ei au absolvit Politehnica şi, practic, lumea literelor le era străină. Ştiu, istoria mea personală familială cu această revistă e irelevantă. Miza este, însă, alta, şi-anume conştientizarea faptului că, probabil, Echinoxul era, pe vremea studenţiei părinţilor mei, o emblemă. [...]
Varianta I: Hmm. Mă enervează: mâncarea prea picantă, Stela şi Arşinel, cerşetorii, gara din Deda, Adrian Păunescu, autobuzul 35, Acasă TV, desenele animate dublate în română, ştirile de la ora 5, mimarea unei autorităţi civile, Tokio Hotel şi Green Day, pereţii vopsiţi cu picăţele, manelele, blogurile de oameni politici, multe lansări de carte, piţipoancele, Windows [...]
A fost mişto. Ani de zile am aşteptat să pice un târg de carte de ziua mea. Partea bună e că de obicei ziua de naştere era peştişorul auriu cu trei dorinţe (sau zece dorinţe de anticariat), iar Gaudeamus a dublat numărul volumelor festive pe care mi le-am permis (reduceri serioase au fost, dar a [...]