Goldmine (Bogdan)
[1979] Ioana Em Petrescu – Tehnica romanească… [goldmine]
Tehnica romanească între mecanica newtoniană și relativitatea generalizată „Dacă voiam să dăm socoteală de epoca noastră (afirma Sartre în 1947), ar fi trebuit să facem ca tehnica romanească să treacă de la mecanica newtoniană la relativitatea generalizată”. Afirmaţia din studiul Situation de l’écravain en 1947 reprezintă nucleul unei demonstraţii privind necesitatea şi modalitatea de [...]
[1976] Interviu cu Nicolae Manolescu [goldmine]
![[1976] Interviu cu Nicolae Manolescu [goldmine]](http://revistaechinox.ro/wp-content/themes/themorningafter/functions/thumb.php?src=wp-content/uploads/2010/12/Nicolae_Manolescu.jpg&w=65&h=65&zc=1&q=90)
REP. Stimate domnule Nicolae Manolescu, în cronicile pe care le susţineţi cu o regualritate de invidiat în „România literară” abordaţi în egală măsură cartea de proză, cartea de poezie, cartea de teatru. Să vedem în asta o nostalgie a celui ce-ar fi vrut să fie scriitorul Nicolae Manolescu sau, dimpotrivă, aspiraţia spre o critică totală? [...]
[1988] Simona Popescu – Poezia ca instinct de conservare şi model de comportament [goldmine]
Poezia reprezintă un tip de conduită culturală în funcţie de sistemul social şi are o dublă funcţie indicială: conţine pe de o parte, în subtext, modelul unei epoci istorice şi culturale şi pe de altă parte, oferă prin chiar propriile proceduri formale (limbaje, convenţii) informaţii cu privire la atitudinea generală a individului vizavi de contextul [...]
[1993] Interviu cu Mircea Cărtărescu [goldmine]
Orlando Balaș: „Artele decad şi frumosul secol se duce”. Mircea Cărtărescu: E un citat semiironic. S-ar putea să fim noi ultimii mohicani, ultimii tipi care utopiază. Trebuie că e o pornire interioară ca un om să scrie versuri în dezastrul ăsta general. O. B.: „Visul” a devenit „Nostalgia”. De ce această schimbare? M.C.: E de [...]
[1987] Interviu-duplex Nedelciu/ Mușina, partea a II-a [goldmine]
/ [Citiți partea I aici.] TEXTUL B Alexandru Muşina – Ce loc a ocupat în formarea ta – şi apoi în evoluţia ta – grupul iniţial de prieteni (Gh. Iova, Gh. Crăciun, Gheorghe Ene – mai sunt, desigur, şi alţii, pe care nu-i ştiu)? Dar cenaclul „Junimea”? Mircea Nedelciu – Facultatea de Română din anii [...]
[1987] Interviu-duplex Nedelciu/ Mușina, partea I [goldmine]
Context. 28-11-1987, acasă la Mircea Nedelciu, ascultând un disc cu muzică de Liviu Dănceanu şi Doina Nemţeanu Rotariu, întrerupţi – din când în când şi sub cele mai străvezii pretexte – de un foarte curios Nedelciu junior. Pre-text(e). Cum nici eu nici Mircea Nedelciu nu suntem, totuşi, nişte „orali”, am hotărât, de comun acord, să [...]
[1979] Poem de Octavian Soviany [goldmine]
xxx Cu o gamelă şi un sfert de pâine Păzim de-o viaţă frica-n bălării Când greieri mari de sticlă aiurează Prin cărţile lui saint-exupery Aici le creşte barba la soldaţi Din cer cad veşnic veveriţe moarte Eu tai în curte porci şi-s disperat Că-mi iese-o sârmă lungă dintr-o parte De la o vreme nici nu [...]
[1983] Interviu Mircea Ivănescu – “Poezia majoră îşi creează propria ei semnificaţie” [goldmine]
Mircea Ivănescu: Înainte de a încerca răspunsurile la întrebările pe care aţi avut amabilitatea să mi le adresaţi (şi, firesc, mulţumindu-vă profund pentru onoarea pe care mi-o faceţi astfel), aş vrea să-mi cer iertare colegului dvs., Artur Şofalvi, care s-a mai străduit acum o vreme să mă facă să emit asemenea răspunsuri – şi faţă [...]
[1976] Interviu – De vorbă cu Gérard Genette [goldmine]
. Pe profesorul Gérard Genette l-am întâlnit pentru prima oară în anul universitar 1974-1975, când am audiat câteva dintre lecţiile sale consacrate „mimologismului” lingvistic, la École Practique des Hautes Études din Paris, în cadrul seminarului de poetică. Participând apoi ca „spectator” la o interesantă confruntare între d-sa, Tzvetan Todorov şi Philippe Lejeune pe tema noţiunii [...]
[1987] Caius Dobrescu – Micile speranțe (2) [goldmine]
. 4. Majoritatea celor care mai citesc poezie se blochează în faţa pătrunderii „datelor personale” ale poetului în versurile sale. Tot ce ţine de amănuntul biografic, pitoresc sau nu, pare o excerscenţă oribilă. Ca să nu mai vorbim despre poemele centrate fundamental pe „povestea vieţii” autorului, care mai mult ca sigur trec drept „curat meşteşug [...]
