Zi: 3 octombrie 2010

Territoria sau rătăcirea prin labirintul interiorității și al istoriei (@ Oleg Garaz)

Motto: Uneori se întâmplă ca aceste lucruri nici să nu fi existat şi atunci am un tăios sen­timent că trăiesc într-o lume a mi­rajului sau, poate, într-un teatru al umbrelor. (Oleg Garaz – Ter­ritoria) Unde se află Ter­ritoria? Spaţiul în­conjurat…

Alexandru Vlad, Curcubeul dublu (Polirom, 2008)

Una dintre puţinele trăsături pe care le-am putea considera ca reprezenta­tive pentru literatura postmodernă este fragilitatea graniţelor dintre speci­ile literare. Poate prima întrebare care apare la finalul (sau chiar şi în tim­pul) lecturii acestei cărţi este legată de apartenenţa (sau…

Ipostaze de călătorie (Diana Adamek – Vasco da Gama navighează)

Vasco da Gama navighează este în primul rând un ro­man deschis percepţiilor multiple. Genul de roman care întinde cititorului felurite capcane, care îl seduce printr-un discurs rafinat şi ipostaziat, un discurs ce îşi schimbă fizionomia, adaptându-se cameleonic unor spaţio-temporalităţi ce…

Despre melancolii şi plutiri – Diana Adamek – Melancolii portugheze

Este notabil faptul că lectura cărţilor Dianei Adamek implică de fiecare dată un soi de participare. Şi nu e vorba aici de simpla întâlnire cu textul (întâlnire deja subînţeleasă prin chiar conceptul de lectură), ci de o im­plicare (ce va…

Cronica-jurnal : O lectură a lecturii (Ion Vlad – Orizonturile lecturii)

„Iată ce trebuie să evit, să nu introduc nici o ciudăţenie acolo unde nu există. Cred că acesta este pericolul atunci când ţii un jurnal: exagerezi totul, stai necontenit la pândă, forţezi continuu adevărul.” (Sartre) Cititorul va trebui încă de…

Privighetoarea şi trandafirul

M-am întrebat cum se pune în scenă o povestire scurtă care nu îţi ia mai mult de 10-15 minute să o citeşti. Aşa că am fost la Teatrul Naţional din Bucureşti să văd adaptarea scenică semnată de Carmen Lidia Vidu…

Albume de luat pe insulă (în luna iunie)

Motivaţia recomandărilor mele muzicale din acest număr sună cam aşa: două albume de debut, unul mainstream, altul indie, ambele foarte bune, două blonde, una galeză, alta vieneză, ambele frumoase. Rockferry şi Grass Is Singing au apărut anul ăsta şi singurul…

Cine eşti tu, Ludwig?

Cu Beethoven, muzica devine convulsivă, adică adevărată. Excesiv de umană. Dar stooop! De ce scriu acum despre Beethoven şi nu despre Amadeus, Ilici, Se­bastian? De unde curajul, tupeul de a mă posta la stâlpul ridicolului? Şi, nu-i aşa, de ce…

junk box. la ce să (nu) te aştepţi

De ceva timp încoace mă obsedează o problemă pe care aş ataşa-o fără rezerve dosarului cu neajunsuri şi greşeli de fabricaţie regăsibile în structura oricărui exemplar al rasei umane. Pe lângă îndoielnice abilităţi de conservare, componente degradabile, neadaptabilitate, imposibili­tatea de…

„Gîndirea începe în uimire” – Interviu cu Caius Dobrescu

Domnule Caius Dobrescu, citea Ghiţă Ludu revista „Pif”? Da, cred că da. Cînd era el mic, dacă aveai o relaţie la poştă, exista o şansă. Vrea să spun, ca să capeţi un abona­ment sau să ţi se „ţină” unul dintre…