Roxana Hăloiu – Pe când eram soţia lui Iuda

Echinox9 octombrie 2010

Pe când eram soţia lui Iuda
Stăteam de vorbă cu Iisus. Eram la „Cina cea de Taină”, iar Iisus işi rupea din trup şi ne dădea să bem din sângele lui:
– Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu…
Eu şi Iuda ne înfruptam din pâine şi începuserăm să bem până când ne-am îmbătat şi nu ne dădeam seama de ce Iisus devine din ce în ce mai palid, iar ochii i se înroşesc (am crezut că se luase şi el puţin). Ceilalţi ucenici ne priveau trişti şi şocaţi de veselia noastră, la care, indignată, mă ridic şi spun răstit:
– Ce dracu’ măi, oameni buni, luaţi, mâncaţi… ce mai aşteptaţi?… şi am mai tras o duşcă…
Atunci, Iisus a căzut de pe scaunul pe care stătea şi toate rănile de după crucificare i se întrezăreau.
Eu şi Iuda, înspăimântaţi, am luat-o la sănătoasa. Demonii ne urmăreau sau aburii de alcool ne dădeau vedenii (nu mai ştiu exact). Alergam ca nebunii, ne zgâriam şi ne muşcam unii pe alţii. Am ajuns până în Ţarina Olarului, unde am văzut un hoit format din corpul meu de femeie… dezgolit, şi capul lui Iuda… desfigurat.
Speriată, i-am spus lui Iuda că vreau să ne retragem propunerea făcută fariseilor, dar el, înnebunit, a început să mă strângă de gât până când m-a lăsat în neştire. M-am trezit apoi cu ştreangul de gât şi cu un bilet în buzunar:
„Mă întorc imediat, mai am să-l sărut pe Iisus şi termin!”