Dragă Horea Poenar,
…ultimul deceniu, în poezie, mi se pare confuz; mi-ar fi greu să vorbesc despre el; cei de vîrsta mea s-au realizat (unii, epuizat), dar pe coordonate definite înainte de 1989, cei mai juni nu aveau cum să vină cu ceva nou (trebuie un timp de incubaţie); de-abia de acum înainte ar trebui să asistăm la o schimbare semnificativă, dacă… dacă cei juni vor ieşi din siajul de mentalitate (post)comunistă al celor mai în vîrstă, dacă au imaginaţie şi curaj (inclusiv „să stea la fund” o perioadă), dar – mai ales – dacă mai cred realmente în ceva (nu epidermic).
Au trecut doisprezece ani aproape de la revoluţie dar:
– tîmpiţii sînt, bine-mersi, în funcţii;
– nimeni (aproape) nu şi-a asumat vina de a fi suportat sistemul, de a fi participat la el, de a nu fi fost în stare să gîndească o alternativă; inclusiv vina, laşitatea autismului, pre carele unii tare ni-l mai propagă, inclusiv scriitori mai mult decît inteligenţi: M.H.Simionescu, Radu Petrescu, M. Cărtărescu, Gh. Crăciun … de-aia mi-am (ne-am) dat „demisia” din generaţie (?!?!); mă opresc aici, că multe ar fi de spus.
Mai sînt două probleme pentru cei tineri:
1. lipsa de orizont cultural, incultura poetică (nu citesc decît poeţi români, or – se ştie – „saltul” se face prin import, prin schimbarea pieţei de pe care aduci „mărfuri noi”);
2. e greu să inventezi noi forme, discursuri, limbaje după generaţia ’80; normal ar fi să le utilizezi mai bine, să le perfecţionezi; dar junii sînt prinşi într-o inerţie a diferenţierii cu orice preţ şi se întorc înapoi cu 30-40 de ani (la noi sau aiurea, vezi discipoli de-ai lui Ginsberg). Nu că am fi noi mai „dăştepţi”, dar ne-am aflat la începutul unei noi paradigme poetice, s-a întîmplat să descoperim un nou „continent”, pe care alţii, poate, îl vor explora, exploata pînă la capăt. În mod normal, după ce abia s-a descoperit „America”, nu te întorci şi te apuci să re-descoperi… „Europa”!? Mi se par ridicoli poeţii mai tineri cu 20-25 de ani care se cramponează de un trecut poetic, care ne contestă în numele anacronismelor poetice de tot felul din spaţiul românesc (generaţia ’60, promoţia ’70). Pînă la urmă, treaba lor!
Se gată foaia! Îţi doresc multă sănătate şi spor la scris! Cu toată simpatia,
Alexandru Muşina
(nr. 7-8-9/2001)
Echinox
Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.
Cel mai recent număr:
No Comment