De vreo patru zile încoace, Clujul se bucură de experienţă ceva mai inedită în materie de festivaluri (nu că ar duce lipsă, mai ales în perioada aceasta, dar dincolo de a potoli setea generală de experienţe culturale, acesta e niţel mai educativ, într-un fel). În 12 noiembrie au început Serile Filmului Gay, festival internaţional al filmelor cu tematică LGBT (lesbian, gay, bisexual and transexual), care îşi propune familiarizarea publicului clujean cu particularităţile unei comunităti care îşi croieşte mai greu cale prin lume. În mod normal, în 2012, într-o ţară care teoretic se occidentalizează rapid, am fi îndreptăţiţi să credeam că problema intoleranţei şi discriminării pe baza orientării sexuale (ca şi problemele legate de ceilalţi termeni care constituie materialul de bază pentru afişele motivaţionale, precum ‘corectitudine politică’, ‘eco-friendlyness’, ‘sensibilitate culturală’, ‘demnitate umană’, ‘pluralism’ ş.a.m.d.) a fost depăşită, sau măcar discutată într-atât încât subiectul să plictisească deja. Mai cu seamă în Cluj, unde festivalul de film internaţional SFG a ajuns la cea de-a IX-a ediţie (în condiţiile în care Temps D’Images are deja o istorie de 5 ani – o veşnicie, ce mai!). Aparent, nu, judecând după atacul recent din 6 noiembrie după reprezentaţia spectacolului cu piesa “După Traian şi Decebal. (Din Filele Istoriei Gay în România)” din Bucureşti.
Dar Clujul e departe de Bucureşti şi Clujul e mai docil, vorba vine, iar evenimentul a stârnit vâlvă (probabil asta era şi ideea, având în vedere că anul acesta a debutat destul de flamboiant cu un Rainbow Flashmob în Piaţa Unirii). Aproximativ 70 de scurt metraje, lung metraje şi documentare au fost şi vor fi proiectate în premieră naţională până în 18 noiembrie în diverse locaţii din Cluj (Club Delirio, Insomnia Cafe şi Casa TIFF).
You should meet my son (SUA, 2011, în regia lui Keith Hartman), pelicula care a fost desemnată cel mai bun lung metrajul în cadrul ediţiei din 2011 a SFG, a rulat luni seară în Casa TIFF – o comedie destul de drăguţă şi antrenantă, dar hiperbolică.
Filmul exploatează majoritatea prejudecăţilor obişnuite legate de homosexualitate: Brian e singurul fiu, prinţul moştenitor şi juvaier al lui Mae – o văduvă hiperrepublicană, hiperconservatoare, hiperreligioasă din sudul Statelor Unite (personaj cât se poate de tautologic, dar foarte uşor de îndrăgit). Singura ei grijă (şi a mătuşii Rose, un dublet pe măsura lui Mae) e de a-şi vedea odorul fericit, la casa lui, căsătorit şi pus pe făcut nepoţi. Brian, după cum se poate intui, e gay, dar suportă cu stoicism tentativele mamei şi mătuşii de a-i “face lipeala” cu diverse nepoate sau fiice de-ale coafezelor, vânzătorilor la aprozar sau bărbierilor din cartier. Mae şi Rose află într-un final că Brian e „ştiţi voi cum” cu ajutorul revistei Glamour (revista Glamour ştie tot) şi se confruntă cu nevoia de a accepta sexualitate lui pentru a-i asigura fericirea. Trecând peste impulsul primar de a-l vindeca, cele două reîncep vânătoarea pentru partener de viaţă potrivit, cu ajutorul noilor prieteni făcuţi în barul gay local.
Filmul e presărat de personaje tip, mizează pe hiperbolă şi spectacol, pe comic de situaţie şi turnuri bruşte în linia narativă. Nu are pretenţia de a săpa adânc sau a revela cine ştie ce aspecte dramatice ale felului în care homosexualitatea e acceptată în cadru familial. Din contră, povestea e excesiv de optimistă, dar asta garantează succesul filmului. E menit să ungă pe suflet şi reuşeşte. Ca film câştigător al ediţiei de anul trecut a SFG, pare o alegere puţin superficială, dar fie. E tolerabil în virtutea faptului că selecţia de anul acesta cuprinde titluri ce explorează particularităţi mult mai sobre/sumbre ale vieţii în comunitatea LGBT, mai cu seamă la secţiunea de documentare, titluri despre care veţi putea citi în curând. SFG 2012 continuă până în 18 noiembrie cu proiecţii, teatru şi expoziţii, urmate de petrecerile aferente în Club Delirio.
Seara de mâine e dedicată scurt metrajelor româneşti (printre altele), urmând ca filmele câştigătoare ale ediţiei de anul acesta să fie proiectate duminică. Programul întregului festival îl găsiţi pe pagina web a evenimentului, aici.
Olivia Putyer
