
TransFeroVR – Interviu
TransFeroVR – despre democrație participativă prin noile tehnologii
Așa cum Andrei Dăscălescu a reușit prin filmul documentar Planeta Petrila să articuleze povestea efortului de salvare a minei Petrila drept un model internațional de bune practici, o marcă a activismului civic postsocialist, astfel încercăm noi prin TransFeroVR să diseminăm povestea regenerării Parcului Feroviarilor din Cluj-Napoca, un simbol deja recunoscut la nivel municipal al implicărilor cetățenești la firul ierbii – iar proiectul TransFeroVR reprezintă un mod creativ de a duce mai departe o poveste de succes a democrației participative. – ne povestește Grig Vulpe, tânăr antropolog, coordonator TransFeroVR & Muzeul Pietonilor.
Parcul Feroviarilor a reapărut pe agenda publică locală în anul 2009, când o seamă de cetățeni s-au auto-organizat și au reacționat suficient de rapid și responsabil pentru a salva al doilea spațiu verde ca mărime din Cluj – Parcul Feroviarilor – din mâinile gentrificării și al capitalismului sălbatic. După mai bine de 20 ani de abandon, progresivă degradare și subutilizare (lungă vreme singurii utilizatori au fost câinarii – comunitatea iubitorilor de câini), parcul a fost transferat în această vară din domeniul de stat în patrimoniul comunitar municipal. De aproape 2 ani organizațiile societății civile au început un demers sistematic pentru revitalizare, iar Primăria împreună cu Ordinul Arhitecților din România se angajează să-l modernizeze – toate acestea pentru ca parcul să redevină un bun și un proiect comun al tuturor cetățenilor.
Cum a pornit proiectul TransFeroVR și ce vrea să însemne?
Mai multe organizații ale societății civile (Fabrica de Pensule, Fundația AltArt, Colectiv A) au început activități de cartografiere socio-culturală, recuperare a micro-istoriei locale și intervenții artistice temporare încă de acum 2 ani. Vara aceasta s-au unit mai mulți stakeholderi și procesul de regenerare urbană participativă a continuat cu dezbateri, concursul FabHub de amenajări temporare, redactarea unei gazete a Feroviarilor, cu un exercițiu de consultare publică în care au fost implicate mai mult de 20 de ONG-uri (Someș Delivery, Asociația Nuca, Asociația Peisagiștilor din România, Grupul pentru Dezvoltare Locală etc.) și încă cu multe activități – proiecții de film, concert de jazz, ateliere de urbanism participativ și altele.
Datorită implicării Catedrei de Sociologie din UBB în acest demers de regenerare urbană, am avut șansa ca proaspăt absolvent să iau parte și să contribui la acest parteneriat public. Am lucrat mai bine de 2 luni vara asta în Parcul Feroviarilor, am ajutat la exercițiul consultării publice și la Gazeta Feroviarilor (disponibilă online pe ParculFeroviarilor.ro) în cadrul proiectului Ars.Publica / Res.Publica, iar la un moment dat mi-am dat seama că există foarte mult material multimedia (interviuri, fotografii, text etc.) ce ar fi păcat să rămână prăfuit în sertarele memoriei publice. De aici nevoia de a centraliza și ideea de a expune într-un mod inovativ, cu ajutorul ochelarilor Virtual Reality, aceste fragmente de istorie locală contemporană.
TransFeroVR presupune producția și expunerea temporară (în diferite reprize și contexte) a unei instalații new-media despre Parcul Feroviarilor, un proiect trans-media generat la 16 mâini de un colectiv multidisciplinar format din absolvenți de știinte socio-umane, arte plastice și cinematografie. Pentru a re-marca simbolic prezența Feroviarilor pe harta mai mare a orașului, am decis să ieșim la rampă într-o zonă hyper-centrală, în foaierul Cinematografului Victoria. Gestul a fost unul simbolic. Pe de-o parte am încercat să aducem spre centru un spațiu cu o istorie mai puțin cunoscută și reprezentată, iar pe de alta să promovăm pur si simplu accesarea și utilizarea fostelor Grădini Feroviare (proaspăt transferate în patrimoniul public local) în rândurile comunităților clujene din tot municipiul. Instalația ar trebui să funcționeze ca un portal al Parcului Feroviarilor, un shortcut de acces și de cunoaștere a celor recent derulate.
Cum ați reușit să finanțați acest proiect?
Lucrarea noastră face parte din selecția concursului de intervenții artistice în spațiul public „Orașul Vizibil 2017”, proiect organizat de Fundația AltArt pentru Artă Alternativă, realizat cu sprijinul Primăriei, al Consiliului Local Cluj-Napoca și al Uniunii Europene prin Programul Cultura – co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Inițiat în 2010, Orașul Vizibil abordează prin procese culturale şi sociale, diferite aspecte ale viețuirii urbane, cu intenția de a imagina și testa modele de dezvoltare sustenabilă ale mediului urban și ale interacțiunilor sociale care îl definesc. Proiectul propune de asemenea regândirea modurilor de acces, utilizare şi control ale spaţiului public.
Doresc să mulțumesc cu acest prilej încă o dată, pentru susținere și ospitalitate, tuturor partenerilor noștri, în mod special Cinema Victoria și Fabrica de Pensule.
Ce se întâmplă cu proiectul mai departe?
Pe termen mediu și lung dorim să mișcăm instalația noastră (compusă dintr-un soi de capsulă fizică creată de designerul Marius Bucea și din conținut digital) spre toate zările orașului, pentru a asigura continuitatea proiectului și a disemina la nivel municipal procesele cetățenești de revitalizare din Parcul Feroviarilor. Însă, așa cum spuneam la început, pentru că Parcul Feroviarilor reprezintă un bastion al activismului local, ne dorim să promovăm aceste povești de succes ale democrației participative la nivel național și internațional. Ne gândim să pornim cu prima ocazie spre Cinematograful Dacia din Mănăștur, iar apoi spre Iași.
Colectivul vostru se numește Muzeul Pietonilor. Care este povestea acestui muzeu?
Pentru că sunt interesat de șomajul intelectual și de testarea unor soluții concrete, am decis împreună cu colegi de la mai multe facultăți să dezvoltăm platforma de antropologie publică „Muzeul Pietonilor.” Este vorba de o platformă care conectează tineri cercetători, artiști, activiști, instituții și alți cetățeni interesați de bunăstarea conviețuirii urbane. Prin Muzeul Pietonilor încercăm să construim joburi creative, relevante din punct de vedere public și corect remunerate, să testăm pe propria piele integrarea “humanities young professionals” în circuitul industriilor creative, dar și să abordăm multidisciplinar pulsiunile orașului contemporan. De asemenea, prin Muzeul Pietonilor ne propunem să construim un soi de arhivă a inițiativelor artistice și civice progresiste – locale și internaționale.
Prima ieșire în spațiul public cu Muzeul Pietonilor a fost marcată printr-o serie de intervenții artistice derulate în cadrul proiectului Com’ON Cluj-Napoca ‘2016 – Buget Participativ de Tineret. Datorită susținerii acordate de comunitatea locală (inițiativele noastre au obținut peste 2000 de voturi pe platforma Com’ON), împreună cu Corina Monea și Kero Zen (artiști stradali) – am primit sprijin pentru realizarea mai multor intervenții: reîmprospătarea viuală a unui tramvai, realizarea unei pânze colective comunitare și invitarea lui Obie Platon pentru o expoziție personală.
În momentul de față, pe lângă procesul de diseminare TransFeroVR, suntem parte din proiectul Refill derulat la nivel european în 9 țări, proiect ce urmărește revitalizarea patrimoniului comunitar neutilizat. Da, căutam să coborâm din virtual într-un spațiu fizic, să construim în Cluj-Napoca un muzeu alternativ care promovează responsabil turismul: găzduind și facilitând cercetări de artă & socio-antropologie urbană.
O ultimă întrebare, de unde titulatura asta de tânăr antropolog?
Haha, e o întrebare recurentă, m-am obișnuit. Rațiunea e una foarte simplă. Nu poți să te intitulezi sociolog, politolog sau antropolog după 5 ani de studiu (licență + master). Intri pe o poartă în studiile socio-umane și descoperi un întreg ocean. Așa că mai trebuie 10-15 ani de bibliotecă și practică. Până atunci, sunt doar un tânăr antropolog, deci nimic hip la mijloc.
No Comment