Feminismul celor 99%. Un manifest: O reorientare spre clasa muncitorească

Feminismul celor 99%. Un manifest: O reorientare spre clasa muncitorească

Mișcarea anti-machistă Ni una Menos, grevele feministelor din Polonia anului 2016, care s-au extins spre Italia, Spania, Brazilia și zeci de alte țări, dar și scandalurile de pe scena americană – în care mișcarea lean in a lui Sheryl Sandberg începe să își piardă din credibilitate – pregătesc terenul pentru un nou val feminist. Acesta se vrea a fi răspunsul emancipator în fața crizei socioe-conomice și culturale în care societatea se află în momentul de față. Materialul genetic al capitalismului pare a fi sursa metastazei care parazitează bunurile publice și munca neplătită a femeilor pentru reproducerea socială.  

Feminismul celor 99%. Un manifest a fost publicat în anul 2019 la editura frACTalia prin traducerea Oanei Uiorean, o cunoscută activistă româncă stabilită în Belgia, care a publicat, la rândul ei, cartea Aporia (Dezbărații), la aceeași editură.

Trei dintre organizatoarele Grevei Internaționale a Femeilor – Cinzia Arruzza, Tithi Bhattacharya, și Nancy Fraser – au concentrat ideile aflate la baza mișcării în acest manifest. În Postfață, scriitoarele declară că această lucrare își are rădăcinile în Manifestul Comunist (1848) al lui Marx și Engels: „[…] Acest predecesor ne-a inspirat profund și pentru că identifică, pe bună dreptate, capitalismul ca adevărata sursă a asupririi în societatea modernă. Dar ne-a și făcut sarcina mai grea […] pentru că 2018 nu mai e 1848“ (p. 51). Conform autoarelor, declinul feminismului liberal a început în 2016, odată cu înfrângerea lui Hillary Clinton în cursa pentru fotoliul prezidențial. Încurajarea femeilor spre a obține egalitatea cu bărbații prin eforturi individualiste și carieriste se dovedește a fi în defavoarea acelora care nu fac parte din cei 1%. Fapt ce rezultă în egalitate întru sărăcie pentru clasa muncitoare. 

Cele unsprezece teze ale manifestului îndeamnă toate mișcările radicale – și anume comunitatea pro LGBTQ+, antiimperialiștii, antirasiștii și ecologiștii – să își unească forțele împotriva „barbariei metastatice“ capitaliste. Lacunele feminismului liberal, conform celor menționate în primele trei teze, sunt vizibile în privințe precum legalizarea avortului și scoaterea în afara legii a violenței de gen. Femeile sărace sunt discreditate în această situație dat fiind costul pe care îl are o astfel de intervenție chirurgicală. Așadar, una dintre soluțiile sugerate ar presupune dreptul la „servicii medicale gratuite, universale și nonprofit, precum și sfârșitul practicilor rasiste și eugenice din medicină“ (p. 18). De asemenea, emanciparea legală va fi până la urmă o formă fără fond dacă femeilor nu li se permite accesul la fonduri și locuințe sociale, unde să scape de abuzul domestic.

Teza a patra și a cincea blamează capitalismul pentru a fi izvorul de asuprire care a reinventat sexismul și violența pe criterii de gen. Această „anomalie“ devine evidentă odată cu devalorizarea reproducerii sociale, care este subordonată producției orientate spre profit. Munca depusă pentru creșterea oamenilor a fost sentimentalizată, astfel încât să nu mai fie văzută ca o muncă în favoarea statului, ci ca un act făcut din dragoste parentală. F99 dorește să răstoarne situația și să poziționeze creșterea oamenilor pe o treaptă superioară celei de a face profit: „Din acest motiv, un feminism al celor 99% întruchipează și promovează lupta pentru pâine și trandafiri“ (p. 60).

Tezele următoare dezbat violența de gen și eliberarea sexuală. Atât separarea produsă de către capitalism între sfera intimă și muncă, cât și reducerea influenței figurii unui pater familias asupra familiei, a dus la creșterea violenței împotriva sexului opus. Femeile care nu au unde să se refugieze și nici mijloacele necesare pentru a se întreține sunt defavorizate de lege. Astfel, „feminismul carceral“ este incriminat datorită lacunelor legislative aferente la care se mai adaugă și discriminarea pe criterii de rasă.

Următoarele două teze învinuiesc feminismul liberal pentru refuzul de a accepta măsura în care rasismul și imperialismul au modelat experiența misoginiei pentru majoritatea femeilor din lume. F99 se vrea antirasist și ecologist. În a noua teză este pus accentul pe modul în care femeile din Sudul Global sunt primele afectate de către criza climatică. Feminismul celor 99% încheie cele unsprezece teze accentuând necesitatea răsturnării sistemului economic capitalist care opresează clasa muncitorească.

 Feminismul celor 99% este un manifest marxist ce critică feminismul liberal pentru cooperarea corporatistă, deoarece transformă cuvântul „feminism“ într-un hashtag de autopromovare al politicienelor din Nordul Global, care reușesc astfel să își adauge onorarii pentru discursurile de pe Wall Street.

 Lectura manifestului este într-adevăr provocatoare și poate stârni discuții aprinse între cititori, având în vedere pluriperspectivismul asupra feminismului. Prin urmare, las la latitudinea celor curioși să descopere în ce mod feminismul, ecologismul și politica antirasistă se intersectează în viziunea lui Cinzia Arruzza, Tithi Bhattacharya și Nancy Fraser.   

Lavinia Alexandra CHIRA

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

Căutarea identității și obsesia himerei

Căutarea identității și obsesia himerei

Metamorfoză, mineralizare, dezumanizare

Metamorfoză, mineralizare, dezumanizare

Profu′ (Teach), un film cu substrat

Profu′ (Teach), un film cu substrat

Copilul de ieri

Copilul de ieri

Cel mai recent număr:

numar litere sidebar

Abonează-te la newsletter