Colectiva CUTRA: „Dacă începi să înțelegi că toate opresiunile sunt conectate, ești deja pe calea cea bună”

Colectiva CUTRA: „Dacă începi să înțelegi că toate opresiunile sunt conectate, ești deja pe calea cea bună”

Când am deschis pentru prima dată un număr al revistei CUTRA, senzația de defamiliarizare a fost copleșitoare. Mă obișnuisem cu reviste care nu se avântă în explorări cuprinzătoare și empatice ale lumii marginale și underground. Era deja un automatism perceptual să nu aud vorbindu-se despre grupuri vulnerabile decât din gurile celor cu putere și influență. Nu știam cum sună vocile vrăjitoarelor rome, vocile lucrătoarelor sexuale, vocile refugiaților și imigranților. 

Crescând în România sexistă, rasistă și homofobă, această sfântă treime a urii îmi distrusese puterea de a mai spera la alternative în care să mă pot regăsi. De aceea, citind CUTRA, nu mi-am putut înfrâna un rânjet satisfăcut: Nu pot să cred că exiști, e atâta nevoie de tine! Între 15 și 26 Octombrie, au avut loc Zilele Literaturii Feministe. În timpul dezbaterii care a deschis festivalul, nu mi-am dezlipit privirea de pe Lavinia Ionescu și motanul ei photobomber Jellu. 

Așa am ajuns să stau de vorbă cu colectiva CUTRA despre ce ne pregătesc în numărul #3 Afectiv, care poate fi comandat de pe site-ul lor.

Diana Dupu: De ce numele CUTRA? 

CUTRA: Ca să ne reapropriem termenul de „cutră”, o etichetă negativă ce a fost atribuită femeilor de-a lungul istoriei. Cutra, definită dintr-o perspectivă patriarhală, era femeia autonomă, care nu voia să se conformeze așteptărilor de gen, care se abătea de la normele sociale ce o îngrădeau. Cutrele contemporane sunt independente, neascultătoare, cred în suroritate și sunt pentru toate sufletele feministe care înfloresc sub steaua solidarității și a intimității și nu se tem de puterea lor colectivă.

D.D.: Din cine e formată colectiva?

C.: Colectiva CUTRA este formată, în afară de mine, și din Nicoleta Moise, Ali Venir și Cristian Nanculescu. Managera noastră de proiect este Mihaela Cîrjan și designera grafică a revistei în print, deja la al doilea număr, este Bianca Basan. Le mulțumim tuturor celor cu care am colaborat până acum pentru online și pentru print. Ne bucurăm nespus că am lucrat împreună și sperăm că acesta este doar începutul. 

D.D.: Ce v-a determinat să creați CUTRA? Revista este un proiect original și curajos care nu seamănă cu nimic din ce mai găsești de răsfoit la ora actuală. 

C.:Mulțumim! Pe la începutul lui 2018 ne-am dat seama că lipsește în peisajul autohton o revistă care se autodeclară feministă, intersecțională, cu vederi decoloniale, antirasiste, anticapitaliste și queer. Avem teatru feminist, avem diverse grupuri și inițiative activiste feministe, dar nicio publicație dedicată, unde acestea să se poată autoreprezenta, indiferent de domeniul pe care îl practică. Așa că pe 1 decembrie 2018, ca un gest simbolic și de protest la înclinațiile naționaliste ale vremii, am lansat primul număr în print al revistei CUTRA. Acum, la 2 ani de la lansare, în așteptarea numărului 3 al revistei (apropo, urmăriți-ne pe social media @revistacutra, avem multe noutăți) și cu peste o sută de articole pe platforma www.cutra.ro ne dăm din ce în ce mai  mult seama ce nevoie imensă era apariția unui proiect cum este CUTRA.

D.D.:Împreună cu alte inițiative feministe, popularizați conceptul de intersecționalitate. Am observat, în contextul Zilelor Literaturii Feministe, că acest termen a pus anumite figuri în încurcătură. Cum ar putea cineva să se educe legat de intersecționalitate? Ce materiale recomandați?

C.:Întrebarea este foarte bună și la ea nu există un sigur răspuns. Am putea să răspundem cu câteva texte mai academice și din afară, dar credem că intersecționalitatea nu este un concept complicat și inaccesibil, poate fi și o practică, o cheie de lectură. Dacă feminismul nu se oprește la dimensiunea genului și atât, ci începi să înțelegi că toate opresiunile sunt conectate, ești deja pe calea cea bună. 

Credem, de exemplu, că pe plan local este extrem de important ca orice femeie albă să se educe despre ce este rasismul (poate porni de la cartea Problema Românească  – O analiză a rasismului românesc, Editura Hecate), așa cum femeile hetero și cis trebuie să se educe despre ce înseamnă o perspectivă feministă queer și trans ș.a.m.d.. 

Credem că intersecționalitatea poate fi înțeleasă nu doar prin intermediul cărților și al literaturii (cu toate că recomandăm proiecte cum sunt Anarhiva, o arhivă cu texte anarhiste și feministe, sau tot ce scoate proiectul Literatură și Feminism, sau zinele feministe cum sunt Dysnomia și zine fem), dar și urmărind inițiative activiste locale ca SWC (Sex Work Call), MadPride România, Blocul pentru Locuire ș.a., care au ca domenii: munca sexuală, sănătatea mintală, respectiv justiția locativă. Feminismul poate însemna mai mult decât „female empowerment”, poate fi o luptă colectivă spre o lume mai justă, fără exploatare și discriminare. 

D.D.: Care sunt regulile după care vă ghidați ca să mențineți revista un spațiu inclusiv, care pune în prim-plan voci marginale sau mai puțin cunoscute, pe care canalele media obișnuite aleg să le ignore de cele mai multe ori?

C.:Una dintre motivațiile noastre principale a fost dorința de a avea o platformă unde subiectivități non-conforme să aibă spațiu de exprimare. Și noi facem parte din comunitatea queer și non-binară, suntem în solidaritate cu mișcarea feministă romă și cu mișcările pentru destigmatizarea suferințelor mintale, printre altele. Și suntem conștiente cât de puțin sau părtinitor și stereotipizant sunt reprezentate aceste subiectivități în media.  Este nevoie de cât mai multe cadre de autoreprezentare și de autopromovare. 

Din motivul acesta regula noastră principală este ca, în limitele posibilului, textele despre un anumit subiect să fie scrise de cineva care chiar a trăit sau trăiește acea experiență, situație sau identitate. În plus, nu suntem un spațiu excluziv sau separatist, deci nu este exclus faptul că bărbați cishet ar putea scrie pentru noi, dar în niciun caz ca să vorbească în materialele lor despre femei și experiențele lor, așa cum, la fel, articole despre identitatea trans nu le vom accepta din partea unor persoane cis. Și lista poate continua. 

O altă regulă… bine, nu este chiar o regulă, dar este o alegere editorială, este că nu ne înscriem la o ierarhizare de limbaj sau format. Considerăm că o poveste personală este la fel de validă ca un text jurnalistic, și că o poezie este la fel de validă ca un eseu. Încercăm să nu mergem pe principii de elitism sau de respectabilitate, ce pot fi extrem de nocive și excluzive. 

În ceea ce privește metoda, încercăm să dialogăm cât de mult posibil cu autoarele, să fie informate de orice schimbare și editare, ca la final să fie mulțumite cu acestea. Dorim ca cine colaborează cu noi să se simtă fericită și mândră de rezultatul final, care va fi publicat. :) 

D.D.: Ce ne puteți spune despre starea de precaritate care amenință munca în sectorul cultural?

C.: Munca în sectorul cultural este satisfăcătoare, dar și foarte obositoare! Suntem animate de dorința de schimbare în bine și asta ne-a ținut și ne ține încă dedicate proiectului nostru și comunității noastre, dar nu este un secret că este o muncă enormă, susținută financiar doar parțial și temporar. Majoritatea energiilor noastre, în acest sens, se duc spre scrierea de proiecte, care oricum au o durată de câteva luni și atât, după care suntem iar în același punct al precarității. Lipsa sau insuficiența fondurilor alocate pentru astfel de proiecte este o îngrijorare pentru noi, dar avem speranță și încredere în solidaritatea comunitară că vom găsi modalități de a ne autosusține și a face CUTRA un spațiu din ce în ce mai larg și generos. 

D.D.: Ce strategii aveți pentru a pătrunde în mainstream? 

C.: Să facem rost de bani! Hahaha! E nevoie de solidaritate, de cât mai multe platforme care să preia discursul, să-l înțeleagă și să-l valorifice… încercăm să menținem un stil comunicativ accesibil, fără să ne compromitem valorile, care se regăsesc în conținutul revistei. E evident pentru noi că avem nevoie să ne solidarizăm cu proiecte prietene și să nu facem singure această muncă de „pătrundere”. :) 

D.D.: Ultimul număr din CUTRA se încheie magistral cu blestemul de vrăjitoare cyborg al Mihaelei Drăgan. Ce ni se pregătește în noul număr, având în vedere că ne-am despărțit pe o notă atât de puternică și memorabilă?

C.: Următorul număr are ca temă „Afectiv”, deci expect lots of feelings! Din punct de vedere feminist, sfera afectului este una puternic politică, pentru că sparge dihotomia raționalitate/emoții, care a fost atât de dăunătoare în istoria patriarhală și pe care o regăsim și astăzi mult mai des decât ne-am dori. În CUTRA #3—Afectiv veți găsi povești despre iubire, poezii revoluționare, analize despre „corectitudinea politică”, mărturii despre identitatea non-binară și multe altele! Avem pe site un newsletter recent, un giveaway, un sistem proaspăt de precomandă pentru acest număr, care suntem bucuroase că va putea fi răsfoit de la finalul acestei luni (noiembrie). 

D.D.: În încheiere, aș vrea doar să adaug că în 14 noiembrie are loc și expoziția virtuală de artă feministă care conține materiale vizuale prezente în CUTRA #3, semnate de artista Tăietzel Ticălos. Ne “vedem” acolo :) Mulțumesc pentru tot!

Dupu Diana

Articole similare

Premiile Sofia Nădejde 2020: un dialog cu Elena Vlădăreanu

Premiile Sofia Nădejde 2020: un dialog cu Elena Vlădăreanu

Not another online performance: interviu narativ cu Raul Coldea

Not another online performance: interviu narativ cu Raul Coldea

Interviu cu Ruxandra Gîdei / 4fără15

Interviu cu Ruxandra Gîdei / 4fără15

Post/h/um: a komposzt, amely vagyunk

Post/h/um: a komposzt, amely vagyunk

Cel mai recent număr:

numar litere sidebar