Poeme – Mara Cioroianu

Poeme – Mara Cioroianu

1.
cuplul tânăr avea să divorțeze după opt ani de căsnicie/ era evident pentru pensionarii din 335 / blestemau dracii din ghetouri și își aranjau brățările sfințite când se uitau la tineri și copii/ femeia era însărcinată/
viața mea e o variantă mai proastă și ieftină a sindromului Stockholm consecința unei boli genetice
prelevarea stocastică a sângelui
optimizat catabolic/
acel caiac ce-ți desenează puncte violete în jurul încheieturii// vedem cum vor decurge lucrurile
într-o zi de octombrie cu ploaia-n geam mereu ne-am futut pe clișee
sertar cu care-mi filtrez firele de păr le numerotez pân’la impar/ ghemul de tentacule atunci când îl aud pe tata vorbind singur/ arunc câte-o față de masă în canalizare/ cedez
zugrăvesc pereții camerei prin singurul limbaj integrat la noi în casă
*
p-ul din paragraf aglomerează sinusurile oamenilor oxidați/ mă simt confundată cu un produs cosmetic
ăla de-ți curăță ridurile având în compoziție pielițele castraveților/ asocierea nu mă deranjează ci rezultatul de după absolvire
la 12 noaptea făceam omletă mi se repeta “Anule, să spargi oul pe codul de bară”/
muncitorii se uitau urât la gelatina din castron/ eu urma să mănânc abia după ce aveam să termin de tăiat pătrățos șunca
de dimineață ne-am certat/ lăsasem geamul deschis și intraseră zeci poate chiar sute de baloane toate nu îndeajuns de strânse într-un cămin cât să se spargă

2.
mama a prins multe
o eclipsă o pandemie
ceva din manopera lui ceaușescu până și pubelele separate pentru hârtie plastic sticlă/ în vis își făcea mereu căuș palmele/ îi spuneam să respire știind că avea să mă trezească în curând la șase
mă încălzea egoismul căpătat
de la cea pentru care îmi decupasem latura filantropică/ holograma așteptărilor pe blocurile din colentina/ ligamentul șapte din ceaiul bucal/ a simțit presiunea e rândul meu să aștept/
fleacuri și agitația de pe umeri
*
stol agrar prin povara unor intelectuali citând două versuri pe lipscani/ servesc la masă dezinfectant cât să-mi placă iar lămâile/ zâmbesc ca să nu mint dar remarcă și ei când un discipol al țării face acordul corect cu participe passé

3.
ești obișnuit să trăiești cu șobolani/ e și normal să te sperii când auzi la vecinu’ zgomot de aspirator/
întorc furculița în paste ca o referință la familia mea neanderthală / becurile mainstream ajută chiriașii să se raporteze mai ușor la bine/ sunt singura care sare în gropi d-asta am și căpătat tipul de frumusețe ce la 30 de ani îmi va segmenta fața/ salariile sunt puse la bătaie când înțepenește un tractor pe teren/ altfel se plonjează spre marca de apărare la trei metri nord-vest
*
îmi plac oamenii triști pentru că sunt singurele lăcuste ce-și uită copitele prin găleți/ efectul unei confesiuni este deraiat de volanul din lego pe care n-ajung să-l mai ansamblez/ există o ecuație tristă pentru fiecare variabilă/ viziuni mărunte fiindcă mă maturizez mai repede decât gemul lăsat la fermentat

4.
odată am întrebat de ce se ceartă autonomii pe politică/ mi s-a răspuns că se contrazic fiindcă o iau de la aceeași sursă/ mătreața dintre dinți scutește șaua de endorfină/ compromisurile relațiilor din filme nu le compromit pe cele din realitate chiar dacă am ajuns să adorm seara înainte de opt/ incendiul sticlei de ruben afectează fotocromul lamei de ras/ cardiacii se deosebesc prin scalpul pătat de benzină
*
exclusă ca sentiment inclusă prin starea de greață
mă liniștesc când mănânci cu dreapta/ ochii roșii măsoară diametral viteza de putrefacție a ambulantului/ se mai cațără pe la pervazul meu/ rămânând așa
suspendat ca o șurubelniță

5.
pirozis
este firesc să ai arsuri în capul pieptului dar la câte senzații ai dreptul la cuvânt să prezinți simptomele
puțină sănătate pentru intelectul liminar/ puțin complacă banca pe care adormim de fiecare dată când ne plimbăm în cișmigiu
*
un ghem de buruieni mă spală pe cap cu aceeași intensitate cu care vata iese din scaunele ergonomice
răgazul expirat simultan de nași/ având impresia că blocajul într-un suflu echivalează o odihnă permanentă/
cea mai mică într-o finală mezina sălii de așteptare la cardiolog/ un televizor de bucătărie era pornit pe national geographic/ o cursă spre idaho din ’87/ zborul cică fusese turbulat de o ninsoare și se balansa așa în stil crescendo o conservă goală de pateu înmuiată în decolorul alpin

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

The Gas Station – Cezar Popa

The Gas Station – Cezar Popa

Poeme – Mihók Tamás

Poeme – Mihók Tamás

Poeme – Georgiana Bădescu

Poeme – Georgiana Bădescu

Poeme – Diana Gabriela Hrapciuc

Poeme – Diana Gabriela Hrapciuc

Cel mai recent număr:

numar litere sidebar