În semn de solidaritate pentru Revista Familia și  Revista Culturală Várad

În semn de solidaritate pentru Revista Familia și Revista Culturală Várad

Din data de 15 decembrie 2020, în urma unei hotărâri a Consiliul Județean Bihor, atât Revista Familia, cât și Revista Culturală Várad și-au pierdut personalitățile juridice, fuzionând prin absorție cu Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” și devenind, astfel, secții ale instituției. Ca urmare a acestei acțiuni, numărul personalului redacțional s-a redus la 5 persoane (din 10) în cazul Revistei Familia și la 3 persoane (din 7) în cazul Revistei Culturale Várad. Această reducere va duce la eliminarea lui Ioan Moldovan și a lui Szűcs László din funcția de directori ale celor două reviste, redactorul-șef, Traian Ștef, dându-și demisia încă dinainte ca hotărârea să fie adoptată.

Acțiunea a fost justificată de către președintele Consiliului Județean prin eficientizarea administrativă a entităților culturale în discuție, astfel încât aparatul administrativ al Bibliotecii Județene urmează să se ocupe atât de Revista Familia, cât și de Revista Várad, biblioteca devenind, totodată, instituția care va edita cele două reviste. De altfel, Uniunea Scriitorilor din România s-a autosesizat și a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a anulării personalității juridice a Revistei Familia, explicând importanța publicației la nivel național, județean și chiar regional în ceea ce privește întreținerea unei activități literare profesioniste.

Pentru a înțelege mai bine amplitudinea acestor schimbări, este important să cunoaștem istoricul celor două reviste:

Revista Familia a fost înființată în anul 1865, la Pesta, de Iosif Vulcan, pentru ca în anul 1880 să își mute sediul în Oradea. Revista a fost împărțită în cinci serii, prima dintre ele fiind cea mai longevivă și derulându-se pe parcursul a patru decenii (1865 – 1906) sub conducerea lui Iosif Vulcan. Printre cei care au debutat în paginile revistei în această perioadă se numără Mihai Eminescu (Eminovici) și George Coșbuc. Următoarele trei serii au funcționat sub patronajul lui M.G. Samarineanu (1926 – 1929; 1934 – 1940; 1941 – 1944). Cea de-a cincea serie a fost lansată odată cu centenarul din 1965, avându-l ca director pe Alexandru Andrițoiu, iar, din 1991, pe Ioan Moldovan. Tot din același an se organizează și Zilele Revistei Familia în cadrul cărora se decernează Premiile Revistei Familia.

Revista Culturală Várad a fost înființată în 2002 de către un grup format din Indig Ottó László, Barabás Zoltán, Gittai István și Lipcsei Márta pentru a suplini dispariția unei alte publicații orădene, Kelet–Nyugat, care a funcționat ca săptămânal literar între anii 1990 și 1996. Mai apoi, publicația a fost preluată de Societatea Ady Endre din Oradea, pentru ca din 2006 să aparțină de instituția culturală autoadministrată Várad, sub egida Consiliului Județean Bihor. Cu evenimente care au devenit tradiționale în peisajul cultural orădean—Holnap Festival (din 2012) și Könyvmaraton (2008)—, Várad a devenit unul dintre reperele orașului de pe Crișul Repede, aducând totodată, ca invitați ai diferitelor evenimente, nume importante precum György Dragomán, András Visky, Attila Bartis sau Péter Demény.

Tocmai de aceea Revista Echinox își exprimă solidaritatea față de cele două reviste culturale și sprijinul față de personalul redacțional afectat, atât în cazul celor care au rămas pe din afară, cât și a celor care vor continua în condițiile impuse. Implicarea politică este inoportună și creează un precedent periculos cu privire la autonomia instituțiilor și a entităților culturale. Reducerea redacțională și trecerea revistelor sub administrarea Bibliotecii Județene reprezintă două demersuri injuste care știrbesc identitatea celor două publicații, punându-le într-un con de umbră atât trecutul, cât și viitorul, pătând, totodată, prestigiul cultural al orașului.

Revista Echinox se află în dezacord total cu decizia adoptată în cadrul Consiliului Județean, care va afecta și mai puternic viața culturală a orașului, aflată oricum într-o stare, să zicem, nefericită. Cu toate acestea, scriem aceste rânduri cu speranța că situația se va remedia și că sectorul cultural își va intra în drepturi fără să mai fie hăituit și ciopârțit. Sperăm, de asemenea, că Oradea va rămâne în continuare un centru cultural relevant în regiune și la nivel național.

Toate gândurile bune și toată solidaritatea noastră se îndreaptă către personalul celor două reviste.

Revista Echinox.


2020. december 15-én a Bihar Megyei Tanács határozata nyomán mind a Familia irodalmi folyóirat, mind a Várad kulturális havilap elvesztette jogilag önálló, független státusát, így csupán a Gheorghe Șincai Megyei Könyvtárhoz csatoltan működhetnek tovább. A módosítások következtében a Familia folyóirat szerkesztőcsapata csupán öt alkalmazottra csökkent (a tízből), míg a Várad esetében háromra esett a munkatársak száma (a hétből). A leépítés a két lapigazgató, Ioan Moldovan és Szűcs László eltávolítását eredményezheti, ugyanakkor Traian Ștef Familia-főszerkesztő már a határozat elfogadása előtt benyújtotta felmondását. A Bihar Megyei Tanács elnöke azzal indokolta módosításait, hogy azok elősegítenék az említett kulturális intézmények hatékonyabb adminisztrációját.

A Familia folyóirat önállóságának védelmében szót emelt a Romániai Írók Szövetsége is, kihangsúlyozva annak országos, megyei és regionális jelentőségét a szakmailag színvonalas irodalmi tevékenység fenntartása terén.

Hogy megértsük e változások jelentőségét, fontos ismernünk a két irodalmi lap történetét.

A Familia kulturális folyóiratot Iosif Vulcan alapította 1865-ben Pesten, majd 1880-ban áthelyezte székhelyét Nagyváradra. Öt korszak különíthető el a lap történetében. Leghosszabb ezek közül az első, Iosif Vulcan mintegy négy évtizeden keresztül vezette (1865 – 1906) a folyóiratot. Ebben az időszakban debütált többek közt Mihai Eminescu (Eminovici) és George Coșbuc. A következő három szakaszban (1926–1929; 1934–1940; 1941–1944) M. G. Samarineanu vezette az orgánumot. Az ötödik szakasz a lap 1965-ös centenáriumával vette kezdetét Alexandru Andrițoiu lapigazgatói működésével, akit 1991-től Ioan Moldovan váltott. Ugyanebben az évben debütáltak a Familia Napok (Zilele Revistei Familia), amelyek keretében évente kiosztják a folyóirat irodalmi díját.

A Várad kulturális folyóiratot 2002-ben alapították (alapító tagjai Indig Ottó László, Barabás Zoltán, Gittai István és Lipcsei Márta) a nagyváradi Kelet–Nyugat irodalmi hetilap hiánypótló utódjaként. Később a folyóiratot a nagyváradi Ady Endre Társaság működtette, majd 2006-tól önálló kulturális intézményként a Bihar Megyei Tanács fenntartásába került. A Várad hamar a körösmenti város fontos támpillére lett, rendezvényei – a HolnapFeszt és a Könyvmaraton – hagyománnyá váltak a helyi kulturális környezetben, és olyan neves írókat vonzottak a városba, mint Dragomán György, Visky András, Bartis Attila vagy Demény Péter.

Az Echinox folyóirat szolidaritást vállal az érintett folyóiratok munkaközösségeivel, elbocsátott munkatársaival és azokkal a szerkesztőkkel, akik a jelenlegi körülmények közepette is kénytelenek folytatni munkájukat. Az efféle politikai beavatkozás nemcsak kártékony, de egyben veszélyes precedenst teremt a kulturális intézmények és szervezetek autonómiájának korlátozása terén. A szerkesztőségi munkaerő csökkentése és a folyóiratok alávetése a Megyei Könyvtár adminisztrációjának olyan lépések, amelyek átszabják a két folyóirat arcélét, beárnyékolják múltjukat és jelenüket, továbbá csorbát ejtenek a város kulturális presztízsén is.

Az Echinox folyóirat elfogadhatatlannak tekinti a Bihar Megyei Tanács határozatát, amely tovább súlyosbítja a nagyváradi kulturális élet eleve kedvezőtlen helyzetét. Annak reményében írjuk ezeket a sorokat, hogy a helyzet javulni fog, és a kulturális szektort nem érik újabb támadások és jogfosztások. Abban is bízunk továbbá, hogy Nagyvárad regionális és országos szinten egyaránt releváns kulturális központ marad.

Az Echinox folyóirat

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

#freeSZFE

#freeSZFE

Zilele Filmului LUX 2018 sau cinematografia ca lingua franca

Zilele Filmului LUX 2018 sau cinematografia ca lingua franca

Interviu cu Adina Lazăr despre piesa „3 milioane“ & altele (1/2)

Interviu cu Adina Lazăr despre piesa „3 milioane“ & altele (1/2)

Interviu cu Adina Lazăr despre piesa „3 milioane“ & altele (2/2)

Interviu cu Adina Lazăr despre piesa „3 milioane“ & altele (2/2)

Cel mai recent număr:

numar litere sidebar