Cele mai bune cărți de istorie, critică și teorie literară ale anului 2020

Cele mai bune cărți de istorie, critică și teorie literară ale anului 2020

Cu toate că producția de literatură a fost vizibil afectată de contextul pandemic, 2020 nu a fost însă lipsit de contribuții relevante în zona teoriei literare și a studiilor culturale. Chiar dacă cercetările transnaționale, feministe, postumaniste sau postcoloniale (adică acele paradigme care vin să conteste vechile relații și structuri de putere) nu sunt complet ignorate, critica autohtonă joacă, totuși, la nivel internațional, câștigând teren, pe de-o parte, prin intermediul unor perspective sau metode precum World Literature ori Distant Reading, înlocuind, pe de alta, «impresionismul» criticii cu studiul ideologic și sociologic al literaturii (se conturează o «critică de export», după cum ar spune Andrei Terian). Efectul imediat este, bineînțeles, renunțarea la studiul canonului restrictiv (și chiar la close reading) în favoarea unor lecturi ceva mai detașate, care vin să contrabalanseze anumite tipare și clișee de interpretare. Remarcabile devin, în acest sens, proiectele colective care sunt din ce în ce mai vizibile și mai susținute la nivel instituțional. Fără a fi o trecere în revistă exhaustivă, acestea sunt, iată, titlurile pe care le considerăm relevante pentru 2020. – Revista Echinox

Enciclopedia imaginariilor din România. Volumul I: Imaginar literar, Corin Braga (ed.) (Editura Polirom)

„Primul volum din amplul proiect dedicat imaginariilor din România își propune să ofere o panoramă a literaturii române, privită, de data aceasta, din perspectiva diferitelor constelații de imagini care se configurează în diferite etape și paradigme literare. Sub umbrela teoretică inaugurată de cercetători precum Gaston Bachelard, Gilbert Durand și Jean-Jacques Wunenburger, volumul cuprinde în jur de douăzeci de sinteze în  care sunt discutate reprezentările colective, sociale, culturale care traversează vârstele literaturii române. De la studii care vizează imaginarul naționalist până la cele dedicate exilului și diasporei, de la memorie în literatura contemporană până la reprezentarea lumilor alternative, volumul analizează diferite fluxuri de imagini și simboluri, interogând clișee interpretative și oferind noi perspective de analiză”. – Andreea Mîrț

Critical Zones. The Science and Politics of Landing on Earth, Bruno Latour, Peter Weibel (eds.) (MIT Press)

„O colecție gândită în urma unei expoziții la ZKM Center for Art and Media, coordonată de autorul monumentalei Nu am fost niciodată moderni (1991, tradusă de Bogdan Ghiu la Tact în 2015) și de artistul, curatorul și teoreticianul noilor media Peter Weibel, colecție care include contribuții de la Donna Haraway și Isabelle Stengers, Critical Zones nu putea fi altfel decât spectaculoasă. O continuare a contribuției lui Bruno Latour la teoria modurilor în care elemente umane și nonumane se afectează reciproc (actor-network theory), cartea explorează ce înseamnă să locuiești Pământul, fie el Gaia, The Blue Marble sau o zonă critică (aici intervin distincții fundamentale de situare). Antropocenul devine un alt mod de a spune «modernism» și de a marca ruptura ontologică dintre uman și nonuman, deși, paradoxal, Antropocenul va deveni prilejul de a reînnoda aceste fire tranșate artificial. Critical Zones este o lectură formidabilă pentru cei interesați de medialitate, geocritică, reprezentare, rețele și, în general, de gândirea postumană”. – Ana-Maria Deliu

Ruralism and Literature in Romania, Ștefan Baghiu, Vlad Pojoga, Maria Sass (eds.) (Peter Lang, 2019)

„Studiile din Ruralism and Literature in Romania readuc în discuție una dintre cele mai dezbătute și fetișizate teme ale istoriei literare românești: relația dintre mediul rural și capitalul cultural deținut de literatura națională în raport cu rețeaua culturală globală. Miza este tocmai depășirea impresionismului critic și a clișeelor vehiculate atât de direcția naționalist-organicistă a criticii autohtone, cât și de partizanii sincronismului lovinescian și ai echivalenței trasate între urbanitate și modernitate. Folosind metodologii diverse (analiza cantitativă, transnaționalism, comentariu metacritic, postumanism, sociocritică), autorii abordează subiecte precum complexele de inferioritate ale unei literaturi marginale și falsificarea implicită a situației sociologice reale, dinamica bidirecțională dintre culturile dominante și cele periferice, muzeificarea țăranului român ca totem al spiritualității locale sau, dimpotrivă, ca dovadă a subdezvoltării intelectuale și estetice. Un volum extrem de relevant atât pentru dezamorsarea obsesiilor critice din literatura noastră, cât și pentru dezbaterile postcoloniale actuale, în care periferia și subiectul colonizat nu mai sunt definite strict geografic, ci includ și comunitățile marginalizate economic sau reduse la tăcere prin reprezentare artistică omogenă”. – Maria Chiorean

World Authorship, Tobias Boes, Rebecca Braun, and Emily Spiers (eds.) (Oxford University Press)

„Pentru că își propune să modifice structura câmpului studiilor auctoriale, cel mai mare merit al volumului rămâne, așadar, faptul că reușește nu doar să sintetizeze discursuri relativ eterogene ale disciplinei, ci să deschidă, în același timp, noi spații de dezbatere. Ar mai trebui adăugat aici faptul că studiile propun, pentru prima dată și în mod sistematic, o perspectivă World Literature asupra auctorialității, articulând variante actualizate ale Noului Istorism teorii postcoloniale. Ceea ce înseamnă că faimoasa «funcție-de-autor» e redefinită și extinsă pentru a acoperi diverse practici, persoane, instituții, materiale, texte, perioade și spații. În cuvintele editorilor, «la baza tuturor contribuțiilor se află o întrebare cheie: unde este elementul uman în literatura mondială?». Cu toate acestea, chiar dacă perspectiva e  interdisciplinară (literatură comparată, studii de traducere, teoriile receptării, studii auctoriale) și multiculturală, textele cuprinse în volum nu reușesc, din păcate, să configureze o nouă teorie auctorială coerentă, apelând, așa cum am văzut, la conceptele forjate la sfârșitul anilor șaizeci de aceeași Barthes și Foucault. Alături de The Cambridge Handbook of Literary Authorship (apărută la mijlocul anului trecut), cartea ar putea trece, totuși, drept una dintre cele mai importante publicații ale domeniului”. – Alex Ciorogar

Radioactive Ghosts, Gabriele Schwab (Minnesota UP)

„An de an, colecția de carte Posthumanities editată la Minnesota University Press se află la granița celor mai recente descoperiri și direcții în umanioare (sau, mai bine spus, postumanioare), lansând mostre excelente de postcritică, New Media și dintre cele mai recente «turnuri» cum ar fi cea nonumană sau ontologia orientată către obiect. Anul acesta, cea mai bună mi s-a părut Radioactive Ghosts, un puzzle de mărturii subiective, literatură, film, artă și piese de cercetare despre subiectivități emergente într-o cultură radioactivă marcată de trauma nucleară. Schwab scrie despre un anumit sfârșit al lumii, așa cum Anna Tsing a făcut-o deja în The Mushroom at the End of the World: hibrid, transmedial, rețelar, plin de afect nonuman și aflat pe muchie teoretică. În același timp, pesimismul și modul în care utilizează imaginile spectrale o aduc pe autoare în zona lui Eugene Thacker (din seria Horror of Philosophy). Analiza literaturii de frontieră nucleară reprezintă un bonus pentru studenții de la Litere, întrucât acest mix hermeneutic seamănă prea puțin cu analizele tradiționale de text. O apariție care are toate șansele să devină la fel de influentă precum celelalte două titluri amintite”. – Ana-Maria Deliu

Internaționala periferiilor. Rețeaua avangardelor din Europa Centrală și de Est, Emanuel Modoc (Editura Muzeul Literaturii Române)

„Avangarda central și est-europeană beneficiază, prin studiul lui Emanuel Modoc, de o perspectivă globală, care duce la explicarea mai nuanțată și mai aprofundată a fenomenelor desfășurate la nivel local. Metodele și teoriile din câmpul World Literature și Digital Humanities își confirmă aplicabilitatea: analizele computaționale și graficele contribuie la deconstrucția unor clișee interpretative și provoacă noi chestionări cu privire la dinamicile inter-literare din cadrul avangardelor. Autorul demonstrează că, datorită contextului cultural, social și politic, avangarda central și est-europeană determină o rețea complexă în cadrul comunității transnaționale pe care o constituie, iar aceasta ar putea conduce la o reconfigurare a «hărții» avangardei europene”. – Andreea Mîrț

Postcinematic Vision, The Coevolution of Moving-Image Media and the Spectator, Roger F. Cook (Minnesota UP)

 Postcinematic Vision e comparabilă în evoluția studiilor de media și film cu revoluția descoperirii oralității în studiile homerice. Deși comparația pare puțin forțată, ea arată, totuși, noutatea revoluționară din Postcinematic Vision: o regândire a modului în care mediul (textul scris, vorbirea sau, aici, filmul) modelează conștiința (gândită, pe filielă postumană, într-un mod înrădăcinat, corporal). Cu alte cuvinte, evoluția tehnicilor filmice este și evoluția conștiinței, iar cartea nu se limitează la demonstrația diacronică a acestei ipoteze, ci urmărește consecințele acestei descoperiri în alcătuirea spectatorului. Volumul reprezintă o lectură fundamentală pentru studenții și cercetătorii de film și, totodată, o lectură fascinantă pentru oricine e interesat de teorie în sens general – se pot trasa, de exemplu, paralele cu evoluția studiilor auctoriale și naratologice în literatură, dar și cu recentele tendințe de «neurologizare» a culturii”. – Ana-Maria Deliu

Vârstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor, Adrian Mureșan (Editura OMG)

„Monografia pe care o propune Adrian Mureșan îl prezintă pe N. Steinhardt nu doar din postura de memorialist (în jurul căreia s-a coagulat un adevărat mit), ci și din cea de eseist și chiar de critic literar. Contextualizarea minuțioasă a parcursului pe care autorul Jurnalului Fericirii îl are de la o vârstă (culturală și politică) la alta, îi confirmă acestuia actualitatea. Filiațiile gândirii sunt analizate atât prin modelele literare, estetice, cât și prin influențele etice și ideologice. Prin investigația extrem de riguroasă, autorul cercetării reușește să rezolve bruiajele din receptarea lui N. Steinhardt, să evidențieze raportul (nu de puține ori polemic) pe care acesta îl întreține cu modelele dominante ale diferitelor epoci și să demonstreze cât de simptomatic este «supra-personajul» subversiunii pentru opera acestuia”. – Andreea Mîrț 

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

Dincolo de merii înfloriți

Dincolo de merii înfloriți

Despre o întreagă generație a navetiștilor în postcomunism

Despre o întreagă generație a navetiștilor în postcomunism

Mizerabilism și sentimentalism

Mizerabilism și sentimentalism

O planetă pe care o împărțim cu toții

O planetă pe care o împărțim cu toții