Aftershocks de Nadia Owusu, editura Simon and Schuster, New York, 2021.
Apărut în ianuarie la Simon and Schuster, volumul de debut al Nadiei Owusu, Aftershocks, urmărește linia dezastrelor care pot surveni în viața unui om și multiplele reacții pe care acestea le provoacă, mereu inevitabile și la forță maximă.
În procesul de a-și cartografia traumele copilăriei, cele mai pregnante fiind despărțirea părinților și moartea tatălui, dar și de a recompune din fragmentele biografiei sale ceva ce ar putea numi identitate, Owusu își ordonează amintirile urmărind caracterul lor afectiv. Fie că e vorba de experiența internatului din Anglia în preadolescență, unde se confruntă pentru prima dată conștient cu dinamicile rasiale din spațiul alb, anglofon, sau vizitele la familia din Ghana, din partea tatălui, un loc unde din nou nu putea găsi acea apartenență mult dorită, Owusu discută despre aceste părți ale vieții sale urmărind efectele pe care le-au provocat. Mai mult de atât, prin exercițiul reamintirii impus de volum, scriitoarea analizează cu ochi noi anumite evenimente și felul în care au marcat-o, pornind o discuție extinsă despre traumă și recuperare.
Cu toate că este vorba de o autobiografie, Aftershocks a fost lăudat îndeosebi pentru scriitura sa atentă și construcția remarcabilă a prozei, iar discursul lui Owusu este perfect calculat și constant în felul în care despică fiecare eveniment sau trăire. Dacă nu pentru conversația necesară pe care o propune, legată de lipsa unei origini, construcția identității sau încercarea de a aparține unei comunități, Aftershocks este un volum binevenit la începutul lui 2021 pentru acuratețea scrisului, atât în felul în care desăvârșește limba engleză dar și pentru transpunerea afectivă clară de care dă dovadă autoarea.
Jessica Brenda
Absolventă de Studii Irlandeze și fotograf de concerte, cu un interes pentru orice domeniu ce presupune descentrarea umanului.
Cel mai recent număr:
