O carte cu găini

O carte cu găini

Jackie Polzin, Brood, Random House USA, 2021

Aniversarea primului an de pandemie a prilejuit și debutul scriitoarei Jackie Polzin, o voce fermecătoare pentru publicul american prin trimiterile sale stilistice la Yōko Ogawa și Banana Yoshimoto. Romanul lui Polzin amăgește printr-o modestie de suprafață, ferind din necesitate un nucleu franc. Brood e o carte cu găini, dar și un studiu al efectelor domesticizării împotriva traumei, o analiză a animalelor non-umane ori, de ce nu, o incursiune în neajunsurile speciismului actual. E un proiect ușor de digerat, dar convingător.


Comic în aparență, romanul se cristalizează în baza unei erori fatale. După pierderea unei sarcini, protagonista adoptă patru găini pentru a o ancora în realitate: Darkness, Gam Gam, Gloria și Miss Hennepin County. Narațiunea gravitează în jurul unor viniete infuzate de angoasa mortalității, a instinctului matern epuizat, ori de fascinația pentru viețile mărunte ce populează acest microcosm. Însă, tot ele fac și obiectul societății de consum: “Given the acceleration of hatching chickens and shoveling eggs, we will have nothing left to feed the chickens but the eggs they have just laid”. Interesat când de viabilitatea maternității by proxy, când de raportul său la altă specie, personajul-narator se îndoiește continuu de inteligența dincolo de instinct a necuvântătoarelor. Din contră, găinile se manifestă demn ori jocular, dând dovadă de memorie, intuiție, chiar ambiție. În fond, ele nu operează aici doar ca seismograf al traumei, ci se mulează oriunde natura individului e lacunară. Non-umanul devine matrice a umanității în procesul ei de reîntregire. Artificiile narative în acest sens sunt cu atât mai sumbre: “A chicken also uses these high, soft sounds to comfort her young, but because the lives of chickens have evolved toward a separation of hens and chicks, more and more chickens do not learn this language, never hear it, nor use it. At some point, the motherese of chickens will cease to exist, leaving the world no different”.


La polul opus, o parte din elanul cărții se risipește în avântări ridicole. Dacă Percy, un economist flegmatic preocupat cu birocrații, vede cazul ca o “schimbare de paradigmă”, alte personaje sunt derutate de zgomotul păsărilor, care o transformă pe protagonistă într-o persona non grata, sau de căldura unui ou proaspăt: “Why does the egg burn my hand?”. Dar dacă subiectul permite o abordare tezistă etic ori ecologic, Jackie Polzin o respinge prin simplu umanism. În fine, Brood improvizează un cuibar unde onestitatea primează, care să reziste între oricare două lecturi colosale. Chiar dacă e doar o carte cu găini.

Cezar Popa

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

De care parte a frontierei?

De care parte a frontierei?

Dintr-un ochi de păpușă

Dintr-un ochi de păpușă

Nuanțe de kitsch sub semnul inorogului

Nuanțe de kitsch sub semnul inorogului

Denumiri multiple pentru același cutremur

Denumiri multiple pentru același cutremur