Poeme – Ioana Oprea

Poeme – Ioana Oprea

1.

fiecare om de aici are o mamă

am mers cu trotinete bolt noi și electrice și lăudate
pe lângă homeleșii de la Unirii
farurile noastre le-au dat în ochi pe trotuar
au scuipat după noi dar avem 15 km/h
nu înțeleg cum ne vine să spunem „angajează-te și tu undeva”
în loc să întindem 1 leu de la noi
nu înțeleg multe și mă regăsesc adesea
ignorând lucrurile astea nehotărâtă
dacă să-mi iau salata cu bulgur sau cu hummus
să știi că a luat foc un etaj la blocul din față
dintr-o improvizație electrică unde legi o sârmă
și speri să lași apartamentul moștenire copiilor ce oricum nu se întorc
nu iese nimeni cu o cană de apă
nu vine nimeni să-ți spună
„salut am văzut că v-ați mutat de curând, poftim,
am făcut de dimineață prăjitură cu mere”
au tot zugrăvit până straturile de vopsea
nu le-au mai lăsat loc de stat în casă
în doi metri pătrați sunt salcâmi prin geamurile sparte
plouă și porumbeii devin tot mai urâți de la an la an
le facem poze și trecem mai departe
sărăcia e estetică pe internet

2.

un aluat moale și cald în stomac
copt duminica la prânz
îmi amortizează revolta.
femeile din familia mea au trăit mai mult decât bărbații lor
toată viața le-au pus farfuria plină pe masă
le-au cusut nasturi și
le-au suportat multe
i-au bârfit între ele la cafele – singura formă de rezistență
pe mine mă învață să fac la fel,
devenirea-femeie e ajustare a intensității

azi te țin să nu cazi când schimbi becurile
zici că închidem circuitul
să te las că murim dracului amândoi curentați
așa că mă urc pe scaun lângă tine
noroc că avem 50 de kile fiecare
și nu contează cine schimbă becurile în casa asta

3.

you must be fun at parties, chiar sunt
vă știu toate planurile spuse la beție
vi le reamintesc din când în când dimineața dar
știu că aveți cutiile astea de carton
în care trebuie să intrați
uneori mai faceți găuri în ele
cum sunt cutiile în care duci
pisoii-surpriză pentru copii
alteori cutii metalice
și atunci mai luați o bere
să puteți spune tot ce nu spuneți
cu entuziasmul cu care eu vă cred
ridic mâinile în aer total în afara ritmului și a clubului
pe acoperiș sunt copilul de la DreamWorks
nu-s stele, e lumina verde de la taxiurile oprite în față
unii oameni îți dau 1 leu să le spui povestea ta
taximetriștii îți iau cinșpe pe planuri de beție
știm cu toții că seara e aproape gata
nu se mai fumează în spații închise
miroși doar a sare
și a toți oamenii ce s-au frecat de tine
cineva vomită într-un colț

crede-mă, I’m fun at parties
și mâine vă fac cafele

4.

țiganca blondă mă trage de mânecă
dacă amândouă am avea timp
ți-aș împleti părul, copile,
dar tu trebuie să faci măcar douăjdelei azi
și eu trebuie să mă înghesui în două busuri
ia banii, păstrează florile
nu am vază acasă

aceeași fată blondă vindea cărți în loc de flori
i-ai dat 30 și mie mi-ai dat cartea
din audio în midi
o să ți-o trimit înapoi prin telegram
e doar luni, cu tine am timp
viața începe miercuri, ziceai.
odată eram așa, fără chef
m-ai învățat cum se montează schelele pe clădiri
de atunci nu mă mai supăr când mă fluieră muncitorii

Ioana Oprea

Studentă la Litere, norvegiană, ușor de entuziasmat și ușor de distras, din când în când reușesc să scriu. Potențial fondatoare a clubului „discuții de teorie literară despre clasici pe care de fapt nu i-a citit nimeni, dar pretindem că da”.

Articole similare

Câinele mamei mele – Alexandru Gorghe

Câinele mamei mele – Alexandru Gorghe

Poeme – Mihaela Vancea

Poeme – Mihaela Vancea

Apofrade – Dan Sociu

Apofrade – Dan Sociu

Poeme – Olga Ștefan

Poeme – Olga Ștefan