O legendă arthuriană pentru o lume fără cavaleri

O legendă arthuriană pentru o lume fără cavaleri

The Green Knight, reg. David Lowery, 2021, A24.

The Green Knight (David Lowery, 2021) este cel mai nou film produs și distribuit de A24. Lungmetrajul este o adaptare a poemului medieval englez Sir Gawain and The Green Knight, un text din secolul al XIV-lea care are o relevanță culturală deosebită, îmbinând legendele arthuriene cu realitatea socială a vremii, transmițând totodată un mesaj puternic despre natura și mortalitatea umană. Nu este, totuși, prima adaptare cinematografică a acestui poem, dar este cea mai fidelă. Gawain and the Green Knight (1973) și remake-ul Sword of the Valiant (1984) folosesc poemul ca bază, dar îl contopesc cu alte câteva legende arthuriene, ducând la pierderea esenței poveștii.

The Green Knight se bazează foarte mult pe tradiția bardică a cântului eroic. În acest sens, poemul original este interpretat de către regizor drept un cântec ce detaliază aventura fantastică a lui Sir Gawain. Această muzicalitate este trasmisă prin coloana sonoră, Gawain intrând în sala de mese a regelui Arthur acompaniat de un astfel de cântec. Filmul nu uită nici de tradiția tipografică. Fiecare act al poveștii este întâmpinat de un title card caligrafic, în stil tradițional englezesc. Anumite momente-cheie sunt înfățișate de tablouri în stil medieval, ce amintesc de ilustrațiile prezente în diverse manuscrise vechi. Această atenție la detalii oferă autenticitate filmului și dovedește respectul lui Lowery pentru rădăcinile medievale ale poveștii sale.

Acestea fiind spuse, The Green Knight nu este o transpunere directă pe ecran a acțiunii poemului. Cei ce se așteaptă ca filmul să respecte în totalitate textul-sursă vor fi cel mai probabil dezamăgiți, însă modificările făcute de regizor sunt în favoarea, nu în detrimentul poveștii. The Green Knight îl umanizează pe Arthur, care este doar un rege bătrân și fragil, numele său, al reginei Guinevere și al castelului Camelot nefiind nici măcar menționate de-a lungul filmului. Astfel, Lowery nu profită de statutul legendar al personajelor și al locațiilor, alegând să se concentreze strict pe povestea tânărului Gawain și a jocului mortal al Cavalerului Verde.

This is not that king… and this is not his song”, proclamă naratorul în introducere, anunțând cine este protagonistul. În poem, Sir Gawain este un cavaler al Mesei Rotunde, paragon al celor cinci virtuți cavalerești (prietenie, generozitate, castitate, curtoazie și pietate). În schimb, Lowery nu îi oferă protagonistului acest titlu, Gawain fiind un simplu tânăr nepregătit ce se avântă într-o călătorie plină de teste ce îi scot în evidență toate defectele și slăbiciunile. Tânărul Gawain este într-un fel chiar antiteza perechii sale literare, reușind să încalce sistematic toate cele cinci virtuți. Desigur, o audiență modernă poate înțelege mai ușor suferința problematicul tânăr Gawain din film decât dilema învechită a legendarului cavaler din poem – acesta este și scopul acestei schimbări radicale de caracter. Gawain reușește să se răscumpere în final, când, spre deosebire de Sir Gawain, renunță la brâul verde al doamnei Bertilak, ce-i oferă invincibilitate – un simbol al fricii de moarte, al lipsei de onestitate și al păcatului. Prin acest gest, Gawain dovedește faptul că a fost schimbat de călătorie și și-a învățat lecția, acceptând cu curaj și onoare lovitura de topor a Cavalerului Verde. Finalul este, totuși, mai ambiguu, lăsând audiența să decidă soarta lui Gawain.

Deși Gawain în sine e mult mai uman, The Green Knight nu renunță la elementele fantastice ale poemului. Gawain o ajută pe fantoma Sfintei Winifred (o altă figură din legendele arthuriene) să-și recupereze capul, pășește printre uriași și are drept ghid o vulpe vorbitoare. Cavalerul Verde în sine este o figură supranaturală, convocată prin vrăjitorie – pielea lui este scoarță de copac, iar la fiecare mișcare se aude scârțâitul lemnului. Aceste imagini servesc la a crea o confuzie între realitate și ficțiune, exprimând totodată efectele extreme pe care le are călătoria către o moarte sigură asupra minții obosite a protagonistului.

Din punct de vedere cinematografic filmul este distinct oniric. Multe cadre sunt lungi și nefirești, lumina mereu schimbătoare accentuând atmosfera magică a filmului. Chiar prima scenă, în care suntem întâmpinați de narator, îl înfățișează pe Gawain plutind în aer cu însemnele regale, coroana coborându-i-se încet pe cap și luând imediat foc – o paralelă simbolică la viața dezastruoasă de rege imaginată de protagonist. Scenele din finalul filmului, la Capela Verde, sunt dominate de o ceață galbenă, semnificând ceața din mintea lui Gawain, îngrozit de propria mortalitate. În final, când acesta alege să-și accepte onorabil soarta, ceața dispare, iar în locul unui copil speriat vedem un cavaler calm și neclintit, înconjurat de natură și soare.

The Green Knight nu este un film simplu și cu siguranță nu este pentru toată lumea, cerându-i privitorului să cunoască poemul medieval dar să înțeleagă totodată scopul devierilor de la acesta. Rezultatul este un lungmetraj inedit, minunat din punct de vedere vizual și complex din punctul de vedere al conținutului, ce reușește să transmită esența mesajului vechiului text publicului modern.

Andrei-Teodor Radu

Fotografie de copertă © The Green Knight (Facebook)

Website oficial: The Green Knight (A24)

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

Dincolo de merii înfloriți

Dincolo de merii înfloriți

Despre o întreagă generație a navetiștilor în postcomunism

Despre o întreagă generație a navetiștilor în postcomunism

Mizerabilism și sentimentalism

Mizerabilism și sentimentalism

Vulnerabil, însă deloc anxios

Vulnerabil, însă deloc anxios