Poeme – Rebeca Oanță

Poeme – Rebeca Oanță

No, not winter: cuffing season.
Usually beginning in October and lasting until just after Valentine’s Day, cuffing season refers to a period of time where single people begin looking for short-term partnerships to pass the colder months of the year.
According to research by dating app Badoo, over half of singles claim they feel the pressure to date more during cuffing season and 45% would settle for somebody they’re not 100% sure of.

e ciudat să nu fac parte din aceste statistici triste aproape simt că m-au lăsat pe dinafară și cumva asta mă face să mă simt stupid de mândră dar și neliniștită în același timp; cuffing season sau felul în care ne pierdem zilele într-o lumină difuză ca doi urși micuți printre cearșafurile care necesită aerisire e aproape bizar cum fiecare poezie de a mea ajunge să romantizeze nopțile reci și respirațiile calde cu aceeași rutină cu care pisicul meu își asigură locul de somn lângă fereastră. poate că m-am îmbolnăvit i am in love with love ca tipa din filmul ăla witchy; poate că ar trebui să scriu un eseu loving as a virgo venus sau ceva self-help care mă va ajuta pe mine și pe alte fete obsesive să trecem peste defectele care ne fac umani frumoși intimi plini de viață; să ne oblig pe toate să acceptăm că avem probleme cu intimitatea și asta e până la urmă trebuie să acceptăm că suntem plini de acnee și pori dilatați și transpirație și uneori râdem la glume proaste care măcar nu sunt sexiste și ne trebuie pături groase și straturi de piele care să ne țină de cald pentru că iarna e vulnerabilă răcorește iubirea din plină vară lăsând-o la dospit sau în borcane cu dulceață de ardei iute.


am ascultat odată un podcast despre sănătate mintală iar acum mă simt întreagă

atunci când nu mai e plăcere e doar rutină
un bol cu cereale pe jumătate mâncat și o cafea pe jumătate băută
lângă un volum de poezii pe jumătate citit
în ziua asta pe jumătate plănuită
pe jumătate liberă
cu un sex pe jumătate plăcut pe jumate rece
și alte jumătăți de măsură cu care nu știu ce să fac
ca în bancul cu jumătatea de portocală
nimic nu seamănă cu jumătatea asta de viață amăruie și citrică
ca buzele pe jumătate deschise și pleoapele mele sigilate într-o noapte care îmi place pe jumătate
cumva nu știu ce să fac cu părțile bune
cu șansa 50/50 să-mi iubesc viața azi și să alerg fericită spre autobuz
să ascult fericită un podcast care să mă ajute să cresc ca persoană
dar viața e pe jumate fericire pe jumate o carne tristă pe care o populez ca o străină semi-trează
la fel cum tatăl meu intră în camera mea dintr-o nevoie de conectare
pe jumătate confuz
îmi e rău de câte ori am scris cuvântul ăsta

poate că îmi e dor de o viață care să mă umple de lumina productivității
și disciplinei unei țări nordice
și o carte pe care să o duc la capăt cumva
dar uneori trebuie să înghiți în sec și să renunți la planuri să-ți cureți gingia și
să faci mătănii în fața oglinzii sperând că te vei curăța de inhibițiile intergeneraționale
uneori e mai bine să te închizi în casă singur tristuc și să aștepți să treacă ziua prin tine cu viteza de propagare a virusului covid într-un metrou bucureștean
poate că e mai bine să cazi pradă iluziei fericirii formale fericirii pe care poți să o pui pe foaie într-un cv organizat

sociabilă-deschisă-adaptabilă-îmi place să lucrez cu oamenii
experiența pe care aș dobândi-o după acest stagiu practic mă va ajuta cu siguranță în viitoare carieră de profesor. bibliotecar. răbdător de foame. și supraviețuitor al unei vieți lipsite de iubire.
capacitățile dobândite aici îmi vor servi pe parcursul meu profesional; atât nopțile nedormite cât și încărcarea bateriilor îmi vor servi drept modele de maturitate și mă vor introduce în viața reală sweet adulthood
atunci când simt că nu mai pot voi avea în minte că îmi oferiți un salariu motivant

iar iubirea mea pentru tine e aproape la fel
apare o dată pe lună și e un schimb bine întreținut
contractual sub care simt că devin independentă
îți ofer corpul meu
îmi oferi atenție pentru o oră și susținere după un mental breakdown
cred că așa funcționează toate relațiile heterosexuale
dar într-un fel simt că are logică
că iubirea-timpul-munca sunt ecuațiile care ne conduc
probabil vom realiza într-o zi că racheta lui musk oferă
confortul unui apartament airbnb și că
încălzirea globală e un efect care stă în calea progresului
și cine suntem noi să ne opunem științei?
dar hai să revenim la lucrurile cu adevărat importante la cum lumina
ajunge atât de puțin în camera mea
la cum zilele se preschimbă în același aluat care crește și descrește
iar ciclul de 28 de zile al femeii e responsabil pentru toate
e atât de ușor să dau vina pe biologie și să-mi asum simptomele atribuite histeriei în sec XVII
nu are rost să-mi înțeleg corpul
sau mintea obosită programul dezordonat
sau lumea asta din ce în ce mai tristă


angel numbers


uneori mă gândesc ce chiloți purtam în zilele cele mai fericite din viața mea
și niciodată nu pot să-mi amintesc
n-am niciun talisman norocos
niciun cristal nimic
nimic de care să-mi prind degetele și să mă simt în siguranță
poate doar de mâna ta în serpentine
de mâna ta când trec strada
în general
urăsc mașinile
urăsc parcarea laterală
urăsc schimbătorul de viteze
dar când mâna ta se așază pe el
parcă lumea are mai multă logică
iar când geamurile aburinde completează peisajul ăsta de film indie
parcă mă simt mai în siguranță
iar când radio-ul se pornește și văd un
22:22 sau 23:23
ca un clișeu de fată mă simt mai protejată
în timp ce stau rezemată pe spate
văd o pisică pierdută pe drum
încetinești cu o înțelegere mută

Fotografie Copertă © Akiya Kageichi 秋屋蜻一 (Twitter: @/Akiya_kageichi)

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

Poeme – Cătălina-Teodora Bădoi

Poeme – Cătălina-Teodora Bădoi

Poeme – Mara Cioroianu

Poeme – Mara Cioroianu

Poeme – Diana Huțanu

Poeme – Diana Huțanu

Poeme – Ovidiu Komlod

Poeme – Ovidiu Komlod