Poeme – Anca-Ioana Câdă

Poeme – Anca-Ioana Câdă

joyriding


în zilele alea
mi-au spus printre plescăit și linguri că nu sunt
nesăbuită doar neinspirată și că totuși s-au cam săturat
am început să scâncesc surd mai mult
icnete decât lacrimi fericită în
garsoniera mea fără perdele mai sunt doar
când dorm de aceea țin mereu ochii închiși o toropeală
rece mă paralizează și cuvinte grele ca un ciliciu îmi
brăzdează albeața pielii
mă întind pe podea mă încordez să
opresc șirul sinusoidal de gânduri și frământări meschine
uneori nu-i îndeajuns să mă îngrop în mine să-mi astup
urechile și să urlu ceva aiurea ca să
nu-mi aud gândurile uneori
mă doboară
mă înconjoară rotocoale de praf particule
de celule moarte în renunțare
în zilele alea aș vrea să vii
și să mă cuprinzi în singurătatea mea
prea puțin (supra)rațională
iar dacă nu în zilele alea
aș vrea pur și simplu să mă înghită pământul
în zilele alea
eu scriu din superstiția
că ceea ce rămâne nespus
se adună în alveole, organe sau vertebre,
ca acei milliSieverts pe care îi înghesuim
printre cotloane de trup ca
niște hoarderi de suferință organică
ca niște hoarderi de suferință
fără prea multe pretenții de longevitate

***

194 berlin bleu bukarest


pivot juridic între două inteligențe între noi
termenii contractuali au fost fixați
cu impasibilitate tacită de la distanță
te-am recunoscut ușor erai de-al meu
ne-am recunoscut complici printre
frânturi de tuse tabagică
discuții mondene influensări bucureșteni
și noi – suflete pereche în inteligență ironii
interese îndoielnice mizantropie și
sănătate precară
suflete pereche
cu termen scurt de valabilitate,
somewhere between a rundown corner pub
and the bukarest haute kultur

ex studentă jovială, lascivă și fertilă,
am făcut mișto cu prima ocazie
de hanoracul tău humboldt-universität zu berlin
cât să crezi că sunt moderat impertinentă și că
nu-ți iau în serios titlurile te-am întrebat dacă
ți se-ntâmplă des să pui gând rău studentelor
mi-ai răspuns obraznic că la fel de des
pe cât mi s-a-ntâmplat mie să pun gând rău vreunui profesor
în capul meu știam că ești handsome, prelung, proaspăt
și mai ales contradictoriu și că mi-aminteai de mine
și sigur mi-aș fi pierdut capul m-am bucurat că
obligațiile noastre aveau termen de prescripție
scurt și sigur – can you make it on monday,
i am down for anything

te-am dus sub coloanele de la kretzulescu
unde mă lansez în introspecții dureroase
în timp ce-mi beau cafeaua scumpă
mă uit la oameni și sunt dezamagită de artiști
care mă desenează pe jumătate urâtă
iar pe jumătate mă admonestează că nu reciclez
că merg cu mașina prin bucurești
și că nu sunt principială
în timp ce se uita de pe bicicletă la minore
ți-am povestit am râs amândoi și
mi-ai copleșit buzele grele cu gura ta
proaspătă
academic, desfrânat, calculat,
și imprevizibil te-am lăsat
să-mi ghicești durerea ascunsă
într-un cul de sac
ai știut că am vrut să-mi trăiesc viața
dintr-odată și că de-asta am și trecut prin multe
was it bad? yeah it was really bad
m-ai invitat la o scurtă imersie
în anomia vieții tale berlineze
într-un airbnb minuscul
cu urmele unui zipless fuck balcanic
care nu ți-a făcut plăcere și pe care
nici eu nu m-am străduit să îl trec cu vederea
data, law, algorithms, some decent techno
yeah they spike their drinks they
grind their teeth and sex is all over

mi-ai explicat solemn regulile care-ți guvernează iubirile paralele
iar eu ți-am desființat cu superioritate desfrâul berlinez
căutam apropiere scurtă și totuși
căutam pe cineva să mă dovedească
și știu că tu m-ai fi dovedit și că mi-aș fi
pierdut capul mi-ai arătat punguța cu pilule de voie bună
și goodnight kiss în locul dintre claviculă și suferința
monotonă de peste zi
think about it whenever you feel down
bineînțeles încă mă gândesc și
bineînțeles încă mă zgâiesc post factum la
conferințele tale despre künstlicher intelligenz
nu-nțeleg nimic dar tu ești frumos deștept
și contradictoriu
ai ochelari rotunzi și cute adânci între sprâncene
fix ca mine
în seara aia am înțeles tot și
totuși mai vreau să-ți aud vocea, no strings attached
cum ne place, somewhere between a
rundown corner pub and the bukarest haute kultur

***

alain delon also got old

m-a anunțat vulgar că femeia din mine mai are cel mult 10 ani buni în timp ce la braț
de zeițe timid majore el poate fi imoral până la capăt lucru curios de spus unei femei
pe care încerci s-o cucerești dar ce știu eu maybe this is tough love mi-am șters
dezamăgirea de la colțul ochilor m-am amuzat scurt și l-am pus mental pe lista
generoasă cu dandy imbecili

incomod în bucurești un pic incomod în hainele un pic desuete incomod în viață un
pic incomod în exprimare un pic monosilabic mai mult emasculat paradoxul
tomurilor sindromul impostorului mascat în machismo protagonistul vieții tuturor
protagoniștilor din carțile răsuflate niciodată protagonistul vieții proprii – el nu
înțelege femeile el doar citește despre feminism lui nu plac fetele care înjură lui nu îi
plac fetele care care beau suprarațiunea îl împiedică să fie diplomat el nu jignește el
zice adevărul adevărul lui nu e adevărul tuturor el absoarbe vitamina D direct de la
soare în timp ce fraierii de corporatiști sunt la al doilea burnout el trimite mesaje de
dragoste închegate într-un latte art exersat și pe alte nubile ușor impresionabile
într-o lume în care în mod sinistru doctrina lui cobra tate are suficienți discipoli încât
mania persecuției să fie reală, mă uit ageră peste umăr apreciind de unde mai poate
fsdfsfsgsdgdsgfsveni o lovitură nemeritată de pahiderm rănit în amorul propriu mă întreb dacă și cum sftrebuie să ripostez unei perorații scabroase expectorate dintr-o gură de influencer cu
kink-uri cu minore și cum să mă eliberez nefracționată dintr-o baie în care un individ
se încuie cu mine pentru că aparent îi dotorez orice altceva decât un refuz

am închis după mine ușa unei case în care din robinetul greșit curgea apă rece și
invers suficient încât să învăț devreme că lucrurile bune se obțin greu o dată pentru
mine, o dată pentru fondatorii greu de mulțumit de asta am muncit dublu și am
obosit proporțional

zi de zi mă înființeze femeie mai întâi cu sfială și pe urmă cu reziliență și demnitate,
mi-aș da tuburile dureroase în schimbul falusului absolut de care face paradă cine nu
trebuie și asta doar ca să-mi protejez cu brațe puternice de bărbat suratele de
suferință


Fotografie Coperta © Karen Hammega on Unsplash

Echinox

Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.

Articole similare

Poeme – Laura Francisca Pavel

Poeme – Laura Francisca Pavel

Poeme – Alexandra Mălina Lipară

Poeme – Alexandra Mălina Lipară

Poeme – Iustina Roșu

Poeme – Iustina Roșu

Poeme art200 (II)

Poeme art200 (II)