Poeme – Alex Odăgeriu

Echinox6 septembrie 2024

paraziți

exista multă izolare dar și frumusețe în ea
există multă frumusețe dar și vină
există microspaţii în vină
un tunnel vision colectiv
punctul de întâlnire sunt faunele urbane
prădători corporatiști
iubiții mei de plastic cu flori artificiale
iubitele mele sintetice care se dezintegrează
la distanțe propice
oameni de distanță, înălțimi sterile

ascultăm muzică rock
pe fundal pretty hate machine -NIN
îmi povestești despre summer of love 1969
„am trăit cei mai buni ani in the 90’s
am vazut nine inch nails am vazut the cure am vazut metallica
am vazut un minor nesupraveghiat
şi cred că mi s-a sculat”
mă simt atât de fragil pe lânga tine
pentru că sunt
mâinile grase apucă chipul tanghulu
îl sparge îl pune în buzunar
“pentru mai târziu”

prin momente de paralizie
simțeam mii de gândaci
strecurându-se în piele
îmi invadau organele
voyeuri de serviciu
privesc gândacul uriaș
la muncă
plimbă-te pe corpul meu
șoptește-mi că nu înțelegi
cum ai norocul să ții în brațe
obediența impersonată
ești proto-parazitul
răspândește-te în mine rigid
cu precizie chirurgicală
înlocuiești părți din mine
mintea şi corpul
devin unul
mă las consumat

acoperiți sub lumina monitorului dell
4k biți bat peste corpul nostru arahnid
o pereche de ochi

închide pe alta
mă uit prin pleoapele tale
frica dilatează capilarele
”imaginează-ți că ești la un talk show
toată planeta se uită la episodul dedicat ție
prezentatorul scoate un powerpoint
cu toate greșelile pe care le-ai făcut în viața asta
99% din ele sunt copiii
1% sunt eu
ha
ha
ha
RUȘINE! RUȘINE! RUȘINE!”