Poeziile lunii martie din această rubrică sunt dedicate scriitoarei norvegiene Ingvild H. Rishøi. Cercul de Poezie Nordica DiktLek din cadrul Departamentului de limbi si literaturi scandinave de la Facultatea de Litere a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), fondat si coordonat de lect. univ. dr. Raluca-Daniela Duinea, a organizat în data de 3 martie 2025, de Ziua Mondială a Scriitorilor, de la ora 19.00 pe platforma Zoom, întânirea cu una dintre cele mai cunoscute scriitoare norvegiene ale momentului, Ingvild H. Rishøi în dialog cu Raluca Duinea despre „Lys og mørke i barnediktning – norske Ingvild Rishøi om å skrive Borti natta og Pling i bollen”(Lumina si intuneric in poezia pentru copii – scriitoarea norvegiana Ingvild Rishøi si arta de a scrie Borti natta și Pling i bollen).
Două dintre cărțile sale au fost traduse pentru prima dată în limba română și publicate la Casa Cărții de Știință, în Colecția Nordica. Este vorba despre romanul Stargate – en julefortelling (Stargate – Poveste de Crăciun), tradus în limba română de conf. univ. dr. Roxana Dreve, în 2024 și volumul de nuvele Vinternoveller (Povești de iarnă)tradus de lect. univ. dr. Raluca Duinea și lect. univ. dr. Ioana Mureșan, în 2025.
În cadrul evenimentului a avut loc un atelier de traduceremoderat de studenții care își desfășoară stagiul de practică la Biblioteca de Studii Nordice. Aceștia au tradus din limba norvegiană în limba română, împreună cu lect. dr. Raluca Duinea, câteva poezii selectate din volumul Borti natta. Rim for barn og voksne (Borti natta. Versuri pentru copii și adulți), poezii publicate în această rubrică. https://lett.ubbcluj.ro/cercuri-stiintifice-studentesti/cercul-studentesc-de-poezie-nordica-diktlek/
| Mista Du som er mista på Linderud senter faren din står jo ved kiosken og venter. Skynd deg dit, uansett hva som har skjedd! Faren din venter, og nå er han redd. Tørk bort den tåra og løp opp den trappa! Fort deg rundt hjørnet, og så ser du pappa. Hopp opp og få deg en kjempelang klem. Nå er du funnet. Nå skal dere hjem. | Pierdut Tu cel pierdut in mall-ul din Linderud Așteptându-te tata lângă-un chioșc zălud. Grăbește-ți tu pasul, orice s-ar fi-ntâmplat! Tata te-așteaptă și-acuma e speriat. Șterge-ți lăcrimioara, pe scări zbughește-o-n sus! Fugi după colț și iată tata te-așteaptă dus. Să-i sari degrab în brațe, să-l strângi cu mult, mult, dor. Acum mi-am găsit fiul, spre casă-ncetișor. (Alex Niculăescu, an 2, NO-JA) |
| Rett og vrang Mormor og morfar, de strikka en kåk. Rett, vrang, rett. Først var det glattstrikk, men så ble det bråk. Rett, vrang, rett. Pinnene klirra da sola sto opp. Rett, vrang, rett. Han strikka badekar, hun strikka propp. Rett, vrang, rett. Sola sto høyt, og alt gikk som en drøm. Rett, vrang, rett. Han strikka taklampe, hun strikka strøm. Rett, vrang, rett. «Morfar!» sa mormor. «Snart har vi et hjem!» Rett, vrang, rett. Hun strikka doen på rundpinne fem. Rett, vrang, rett. «Mormor!» sa morfar. «Du strikker for stramt!» Rett, vrang, rett. «Alt blir så ekkelt og lite og klamt!» Rett, vrang, rett. Pinnene stilna, og kvelden var blå. Rett, vrang, rett. Mormor ble sur og tok tak i en tråd. (a tine in mana un fir) Rett, vrang, rett. Først rakna taket, og så rakna alt. Rett, vrang, rett. Gulvet ble borte, og veggene falt. Rett, vrang, rett. Dette var slutten på strikkehus-drømmen. Rett, vrang, rett. Nå strikker morfar en hybel på Strømmen. Rett, vrang, rett. | Pe față și pe dos Bunicii-mpleteau o casă săracă. Pe față, pe dos, pe față. Modelul jerse și-o iță-ncurcată. Pe față, pe dos, pe față. Soarele-i pe cer, și totu’ e ca-n vis. Pe față, pe dos, pe față. El tricotează-o lustră, ea fir de curent a-ntins. Pe față, pe dos, pe față. „Bunicule”, a zis bunica. „Casa-i aproape-aici!” Pe față, pe dos, pe față. Ea tricota WC-ul cu-n ac rotund de cinci. Pe față, pe dos, pe față. „Bunică!”, a zis bunicul. „Croșetezi prea-nghesuit!” Pe față, pe dos, pe față. „Totu-i urât și mic și pare-ngrămădit!” Pe față, pe dos, pe față. Andrele liniștite, seara era senină. Pe față, pe dos, pe față. Bunica-i supărată și-un fir de mână-anină. Pe față, pe dos, pe față. Acoperișu-i destrămat și totul-i desfăcut. Pe față, pe dos, pe față. Podeaua a și dispărut, pereții cu totu-au căzut. Pe față, pe dos, pe față. Așa-i gata visul casei împletite. Pe faţă, pe dos, pe faţă. Odaie-și coase bunu-n Strømmen pe nesimțite. Pe faţă, pe dos, pe faţă. (Turbuleasa Mara an 2 NO-SP și Voicescu Maria, an 2 NO-SP) |
| Kantarellen Her om kvelden plukka Ellen den gedigne kantarellen. Som en kjempeparaply bar hun den til Oslo by. Seint om kvelden stekte Ellen den gedigne kantarellen spredde den på femten fat og ga hele blokka mat. | Gălbiorul Ellen acum seara-adună gălbior mare într-o mână. Umbrelă mare, uriașă cară ea-n Oslo, spre casă. Ellen frige târziu, seara gălbior mare cât gheara împărțit în cinșpe porții de s-au săturat cu toții. (Ciupac Florina an 2, EN-NO) |
| Borti natta Bikkja Bernt-Bendik og kattungen Katta kosa seg noe så helt borti natta. Logra og malte fra sola sto opp. Hva skal man si, liksom? Alt var jo topp? Løp rundt i verden og nøt hvert sekund. Elska å være en katt og en hund. Ikkeno motstand og ingen konflikt. Supert som liv! Men elendig som dikt. | Fără sens Cățelușa Bernt-Bendik și pisicuța Katta s-au distrat pe cinste aproape toată noaptea. Dând din coadă și torcând de la răsărit de soare. Ce mai poți să zici tu, oare ? E super entuziasmare. Fugeau prin toată lumea, c-o mare satisfacție. Câine să fii și mâță, mare de tot distracție. Fără să te-opui și făr’ să fii-n conflict. Să tot ai așa o viață! Poezia parc-agață, ăsta da verdict! (Mutu Ilea Ioana, an 2, EN-NO) |
| Skrift i sand Dette diktet fant jeg selv på en strand en sommerkveld. Men jeg sier som min far: Havet gir, og havet tar. Neste kveld, på samme strand fant jeg bare skjell og sand og en måkefjær – med den skrev jeg diktet om igjen. Men du vet at havet er som et kjempeviskelær. Kan du huske diktet nå? Det var det jeg håpa på! Finn en fjær og skriv det ned på en strand et annet sted. | Scris in nisip Ce-am găsit e-o poezie vara, pe-o plajă târzie. Însă spun cum tata zice: Marea dă și marea duce. Tot pe plajă-ntr-altă seară văd scoici și nisip pe-afară pescărușul, pana lui rescrisul poemului. Dar tu știi, așa e marea O radieră ca un soare. Știi poemul pe de rost? Chiar pe el eu sar pe jos! Ia o pană, scrie-așa pe o plajă-altundeva. (Staicu Anamaria, an 2, SP-NO) |
Echinox
Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.
