Poeziile lunii aprilie din această rubrică sunt dedicate scriitoarei norvegiene Ingvill Hekne, invitată la Cercul de Poezie Nordică DiktLek din cadrul Departamentului de limbi și literaturi scandinave. Ingvill a participat pentru prima dată la DiktLek în noiembrie 2024, evenimentul desfășurându-se online. Cu sprijinul financiar oferit de NORLA (Norwegian Literature Abroad), scriitoarea a fost prima care a deschis seria offline a întâlnirilor DiktLek, fiind prezentă pentru prima dată la Cluj și la Departamentul nostru în perioada 26-29 martie 2025.
Am alcătuit împreună cu studenții un compendiu de poezii în format bilingv, norvegiană-română, traduse de către studenții din anul II care își desfășoară stagiul de Practică Profesională la Biblioteca de Studii Nordice și care studiază limba norvegiană la Departamentul de limbi și literaturi scandinave din Cluj-Napoca: Mara Turbuleasa (NO-SP), Alex Niculăescu (NO-JA), Maria Voicescu (NO-SP), Florina Ciupac (EN-NO), Ioana Mutu-Ilea (EN-NO) și Anamaria Staicu (SP-NO). Traducerile studenților au fost corectate și adaptate de lect. univ. dr. Raluca-Daniela Duinea și asist. univ. dr. Diana Lățug.
Ingvill Hekne (n. 1992) este originară din Hamar, Norvegia. Lucrează ca psiholog comunitar și face parte din redacția revistei independente Heksekunst. A mai publicat anterior boksingelul Til orientering la Editura Flamme. Volumul de poezii Vi fødte aldri de barna (N-am născut nicicând acei copii) este prima ei carte publicată la Editura Tiden, în 2024. Acest volum prezintă transformările și etapele prin care trece o femeie de la naștere și până la viața adultă, oferind, totodată, diferite perspective și tipologii feminine care reflectă importanța libertății și a liberului arbitru.
În 27 martie 2025 – Ingvill Hekne s-a întâlnit cu studenții Specializării de Limbă și Literatură Norvegiană, pentru un workshop interactiv bazat pe prelegerea intitulată Om kvinnerolle og valgfrihet (Despre rolul femeii și libertatea de a alege), pornind de la volumul său de debut, Vi fødte aldri de barna (N-am născut nicicând acei copii) și de la cartea celebrei scriitoare franceze Simone de Beauvoir, Det annet kjønn (Al doilea sex).
În 28 martie 2025 – Ingvill Hekne a vizitat Uniunea Scriitorilor, filiala Cluj, apoi s-a întâlnit cu Doina Borgovan pentru un interviu la Radio Cluj. Scriitoarea norvegiană a deschis cea de-a doua întâlnire în format fizic din cadrul DiktLek, eveniment găzduit de librăria independentă Bookstory. Aceasta s-a întâlnit cu publicul larg și a susținut o prelegere despre Arta de a scrie poezie, pornind de la volumul său de debut, Vi fødte aldri de barna (N-am născut nicicând acei copii).
Ingvill Hekne a petrecut zile frumoase și pline de evenimente culturale la Cluj și ne-a promis că ne va vizita din nou. Îi mulțumim scriitoarei și o așteptăm cu drag să revină la Departamentul nostru.
| gud skaper kvinnen i sitt bilde og henger det opp over senga, eller himmelen eksploderer, det regner steiner som blir til frø som blir til amfibier, som blir til mennesker som aker seg opp av myra, puster ut overlevelsestrang, puster inn sølevann, åler seg over røtter, mose, stein, bruker underarmene til å dra seg bortover, spenner i fra med bakbeina, setter knærne i jorda, reiser seg opp på alle fire, begge to (MOR, FAR, BARN) | dumnezeu creează femeia după chipul său și o atârnă deasupra patului, sau cerul explodează, plouă cu pietre care devin din semințe, amfibieni și apoi oameni ce se târăsc afară din mlaștină, expiră supraviețuire, inspiră apă noroioasă, se târăsc peste rădăcini, mușchi, pietre, își folosesc antebrațele pentru a înainta, lovesc cu picioarele din spate, își împlântă genunchii în pământ, se ridică în patru labe, amândoi (MAMĂ, TATĂ, COPIL) Florina Ciupac, an 2, EN-NO |
| vi presses inn i en dukkeseng, plasseres på et rødkledd fang, beina er hovne av fett eller magre av mangel, ansiktet årvåkent og slapt. vi settes bakpå en sykkel, tildeles stadig viktigere oppgaver, å legge frem våre egne klær, å erstatte alvor med munterhet, vi er kilden til utmattelse og lykke (SLÅ PÅ RING) | suntem înghesuiți într-un pat de păpuși, așezați pe o poală îmbrăcată în roșu, picioarele sunt îngreunate de grăsime sau slăbite din lipsa ei, fața alertă și relaxată. suntem așezați pe o bicicletă, ni se tot dau sarcini mai importante, să ne expunem hainele, să înlocuim seriozitatea cu veselia, noi suntem sursa epuizării și a fericirii (FORMAȚI UN CERC) Mara Turbuleasa, an, 2 NO-SP |
| kroppen er for stor, den tar opp for mye plass på klassebildet, vi skraper den bort, den blir til et hvitt omriss blant fargerike flekker. kroppen er for stor til å få mat i dag, så vi samler på lukta av hvitt bagettkjøtt, mais og thousand island, står under vifta til gatekjøkkenet og inhalerer pommes frites med grillkrydder. (SLÅ PÅ RING) | trupul e prea mare, ocupă prea mult din fotografia de grup a clasei, îl șlefuim, devine un contur alb printre pete de culoare. trupul e prea mare pentru a fi hrănit astăzi, așadar, adulmecăm aroma senvișului cu franzelă albă, porumb și sos thousand island, stăm lângă ventilatorul fast-foodului și inhalăm mirosul cartofilor prăjiți condimentați. (FORMAȚI UN CERC) Maria Voicescu an 2 NO-SP |
| kroppen er for stor, vi lager lister for å gjøre den mindre, husk ti situps og ti pushups morgen og kveld, én potet, godteri bare på lørdager, husk at skuespillerinner må være tynne.vi skriver moderasjon med kulepenn på underarmen for å huske å spise mindre, vi skal bli som de i klassen over, med flatere mager og større pupper og trangere klær (SLÅ PÅ RING) | corpul e prea mare, facem liste pentru a îl micșora, ține minte să faci zece abdomene și zece flotări dimineața şi seara, un cartof, dulciuri doar sâmbetele, ține minte că actrițele trebuie să fie slabe. scriem moderație cu pixul pe antebraț ca să ne amintim să mâncăm mai puțin, vom deveni asemenea celor văzuți mai bine, cu abdomene mai plate și sâni mai mari și haine mai strâmte. (FORMAȚI UN CERC) Anamaria Staicu, an 2, SP-NO |
| vi svømmer til vi mister mensen, loggfører alt vi lærer, kjøper billig hvitvin med falskt leg, sniker oss inn på klubb, sender lange blikk og lange meldinger, bilder av pupper og lår, juger om at vi skal på klassetur og tar toget til hovedstaden. mødrene står oppstilt i glassmontre, i turkise strikkegensere, omsorg i hardplast, samvittigheten stopper opp, beina fortsetter, til et hotellrom, til et badekar, til en mann som blikker hele den nakne kroppen vår og sier at ansiktet er det peneste, finner frem et prikkete silkeskjerf, binder henda våre, spanderer red velvet chocolate cake (HAUK OG DUE) | înotăm până nu mai avem menstruație, înregistrăm tot ceea ce învățăm, cumpărăm vin alb ieftin cu un buletin fals, ne strecurăm într-un club, trimitem priviri iscoditoare și mesaje lungi, poze cu sâni și coapse, mințim că mergem în excursie cu clasa și luăm trenul spre capitală. mamele sunt expuse în vitrine de sticlă, în pulovere tricotate turcoaz, empatie în plastic dur, conștiința se oprește, picioarele continuă, spre o cameră de hotel, spre o cadă, spre un bărbat a cărui privire ne sfredelește întregul trup gol și ne spune că fața este cea mai frumoasă, scoțând o eșarfă de mătase cu buline, ne leagă mâinile și ne oferă red velvet chocolate cake. (ȘOIM ȘI PORUMBEL) Ioana Mutu-Ilea, an 2, EN-NO |
| kroppen vokser seg gradvis større enn hodet, tar over tankene med klagerop, nå er slimhinnene tørrere enn vitsene, hoftene verker mer enn lærelysten, blæra er mer inkontinent enn forsvaret, underlivet klør mer enn bekymringene, ustø ankler skritter ut i marka og skogen vokser seg større enn kroppen, bladene dekker fotsålene, armene forgreiner seg i askeformede buer, nakne stammer i sørgeklær stilt på rekke for å minnes barndommens irrgrønne overskuddsskudd som skjøt ut av bjørka om våren, selv vintrene var frodige den gangen, med granlukt dynka i nysnø, og høsten var sprekkeferdig av multer og rognebær og nyper og glassepler, kantarellene var mer oransje enn grå, blåbærene hadde mer sødme enn utslagsvann med kropper yre av sprutende lilla safter som ga smak og kulør til alt som nærmet seg det var annerledes den gangen, fargene hadde nyanser og det fantes arter med glemte navn, dyrene besøkte oss heller enn at vi dro på besøk til dem, det var vi som bodde i bur den gangen. nå er det lett å telle plantene, nå er det lett å skille mellom de svarte stammene og de grå mellomrommene som den store kroppen stiller seg i, som kroppen gråter i, gråter tynne brune elver som renner helt ned til skyskraperskrottene i bjørvika og danner en sølepytt som de små kroppene hopper i (STIV HEKS) | corpul crește treptat mai mare decât capul, preia gândurile cu tânguirile tale, acum mucoasele sunt mai seci decât glumele, șoldurile dor mai tare decât dorința de învățare, vezica este mai incontinentă decât apărarea, zona intimă te mănâncă mai mult decât grijile, gleznele tremurânde pășesc pe câmp și pădurea crește mai mare decât corpul, frunzele acoperă tălpile, brațele se ramifică în arcuri de cenușă, trunchiuri goaleîn haine de doliu stau aliniate pentru a comemora lăstarii verzi din copilărie care ieșeau din mesteacăn primăvara, până și iernile erau pline de viață pe atunci, cu miros de molid îmbibat în zăpada proaspătă, iar toamna stătea să crape de atâtea mure arctice și coacăze sălbaticeși măceșe și mere văratice, gălbiorii erau mai mult portocalii decât gri, afinele aveau mai multă dulceață decât apă reziduală, cu trupurile burnițate stropind suc violet care dădea gust şi culoare la tot ce se apropia a fost diferit pe atunci, culorile aveau nuanțe şi existau specii cu nume uitate, mai degrabă ne vizitau animalele decât le vizitam noi pe ele, noi eram cei care trăiam în cuști pe-atunci. acum este ușor să numărăm plantele, e simplu să facem diferența dintre trunchiurile negre și nodurile gri în care stă fixat corpul cel mare, în care corpul plânge, plânge râuri subțiri și tulburi care curg până în vale la ruinele zgârie-norilor din Bjørvika și formează o baltă în care corpurile mici sar (VRĂJITOAREA RIGIDĂ) Alex Niculăescu, Anamaria Staicu, Ioana-Mutu Ilea, Florina Ciupac, Mara Turbuleasa și Maria Voicescu |
Echinox
Echinox este revista de cultură a studenţilor din Universitatea „Babeş-Bolyai”. Apare din decembrie 1968.
