Categorie: 1/2018

orașul în care mă trezesc – Ana Donțu (poezie)

orașul în care mă trezesc se scurge printre degeteacoperă pământul ca ninsoarea prea albă la care nu am voie sa mă uit îl simt cu picioarele rece și umed e o imagine schimbătoare care îmi scapă oricât aș încerca culcă-te…

Gemeinschaft und Gesellschaft – Claudiu Komartin (poezie)

Îngeri ai privilegiului și ai încântării de sine, voi, mari proprietari ai silozurilor de benzedrină și stăpâni calculați peste noul vibe metropolitan, degeaba umblați în tricouri negre mulate pe care scrie-n relief La Tristesse.   Cu dințișorii voștri egali ronțăiți…

Cel mai recent număr:

numar litere sidebar

Abonează-te la newsletter