Autor: Mirela Dimitriu

A10TIFF – Vallanzasca

6 iunie. Roşu. Aştept la semaforul din faţă de la Diesel, îndreptându-mă spre Casa de Cultură a Studenţilor. Un bărbat se aruncă în faţa unei maşini. Slow-motion. Inclusiv viteza maşinii. O oglindă ruptă, destui spectatori. Un alt bărbat îl ridică…

A10TIFF – Peştera viselor uitate

Până acum, dintre toate filmele în 3D pe care le-am văzut, două au reuşit să mă convingă, poate nu de necesitatea dimensiunii extra, dar măcar de meritul pe care aceasta îl poate oferi unei pelicule. Primul dintre acestea a fost…

A10TIFF – Camera sinucigaşilor

Anul acesta TIFF-ul a inaugurat o nouă secţiune intitulată Tinereţe irosită din cadrul căreia – exceptând Iubirile imaginare ale lui Xavier Dolan (un film atât de fain încât, dacă mai aveţi ceva spirit adolescentin, e musai să mergeţi să-l vedeţi)…

A10TIFF – Şcoala noastră

Ţin să mărturisesc că nu am cine ştie ce aplecare înspre problemele sociale, sau cel puţin nu înspre cele de ordin general, decizia mea de a merge la Şcoala noastră ţinând mai mult de intuiţie, de impresia lăsată de trailer…

(Aproape o) poveste cu detectivi @ Mark Haddon

Moto: Gregory: „Mai este vreun lucru asupra căruia doreşti să-mi atragi atenţia?” Holmes: „Întâmplarea ciudată cu câinele la miezul nopţii.” Gregory: „Câinele nu a făcut nimic la miezul nopţii.” Holmes: „Tocmai asta-i întâmplarea ciudată.” / Cum altfel se încep poveştile…

Philip Ó Ceallaigh – două volume

Moto: “Era o vară foarte instabilă. Începuseră căldurile şi încercai să te strecori pe la umbră în timpul zilei, iar în unele nopţi nu suportai să dormi acoperit nici cu un cearşaf. Dar erau şi zile, prea multe chiar, de…

După cortină – la Porţile Deschise (Cluj 2010)

*Fade in*[1] De doi ani încoace am tot amânat începerea unui articol despre Ziua Porţilor Deschise la Teatrul Naţional din Cluj, din motive mai mult sau mai puţin bine întemeiate: în primul an al organizării evenimentului fusesem atât de încântată…

Cristi Nemescu – (Despre) nesfârşit.

La început a fost… dragoste la prima vizionare. Apoi reîntâlnirea a fost destul de ciudată, era şi nu (mai) era el. Iar la a treia întâlnire, ştiindu-i deja ciudăţeniile, sensibilităţile şi capriciile, a fost reîndrăgostire. De ce în ordinea asta,…

Prinţul şi prinţesa din Ţara Soarelui Răsare

Piesa regizată de Takuo Endo, “Prinţul Oguri şi prinţesa Terute” (“Oguri Hangan and Terute Hime”), face parte dintr-un mini-turneu în România al trupei de actori de la Teatrul X (Kai) din Tokyo, fiind o repunere în scenă a povestirii japoneze,…

Alex Goldiş – sau cum se transformă cronica în cutiuţă chinezească

Destule nume care insistă să-şi facă prezenţa pe scena criticii româneşti mizează pe un limbaj şi o atitudine “înţelegătoare” faţă de cititorul “nici prea-prea, nici foarte-foarte”, reducând actul critic la un bun comercial, pe înţelesul oricui dovedeşte bunăvoinţa de a…